De la 115 dolari barilul în vară, la sub 72 dolari pe baril, astăzi. În ultimele cinci luni, preţul ţiţeiului a coborât cu aproape 35%. O scădere considerabilă într-o perioadă relativ scurtă. Și sunt semne că această prăbușire a cotațiilor va continua. Este clar că scăderea reprezintă un semnal îngrijorător, care poate zgâlțâi serios guvernele dependente de veniturile din petrol, așa cum este cazul Rusiei. Totuși, în condițiile ieftinirii carburanţilor, persoanele fizice rămân cu mai mulţi bani, iar companiile sunt în poziţia privilegiată de a-şi reduce costurile, chiar dacă nu mai investesc.

În prezent, din cauza boom-ului provocat de exploatările masive de petrol de șist din Statele Unite, lumea este inundată de ţiţei. Această realitate se confruntă cu lipsa cererii din partea economiilor majore, ceea ce face ca prețurile să coboare.

Vezi aici care sunt efecte pe piața din România

Cea mai recentă scădere a fost provocată de chiar decizia OPEC de a menţine plafonul oficial de producţie la 30 milioane de barili pe zi pentru următoarele şase luni, organizaţia urmând să opereze doar mici ajustări. Națiunile membre ale cartelului au motivat decizia prin faptul că vor pierde cota de piață în cazul în care cotele de producție vor fi mai mici.

Arabia Saudită face jocurile

De altfel, Arabia Saudită unul dintre actorii principali în OPEC şi în lumea mondială a petrolului a anunţat franc că este gata să dea cu cotaţiile de pământ. Foarte mult timp, 100 de dolari pe baril a fost considerată valoarea confortabilă. Mai mult decât atât, Arabia Saudită nu va face absolut nimic pentru a opri scăderea. La o serie de întâlniri cu investitorii, oficialii saudiți au declarat că sunt pregătiți să accepte cotații sub 90 de dolari pe baril, chiar și sub pragul de 80 de dolari. Iar lumea va trebui ca, pentru un an-doi, să se obișnuiască și cu prețuri la țiței mai mici.

De fapt, saudiții își sacrifică profitul pe termen scurt, pentru menținerea cotei de piață pe termen lung. Le forțează altora mâna să producă mai puțin. Majoritatea analiştilor susţine că preţul petrolului va rămâne sub 100 dolari pe baril până în 2016. Producția de petrol e la cel mai ridicat nivel din anii ‘80, cererea e slabă, iar exportatorii se bat pe o piață îngustă.

Complot împotriva Rusiei?

Şi iată cum apar teoriile complotului în economie. Pentru că decizia Arabiei Saudite, aliat tradiţional al Statelor Unite, precum şi a celorlalţi membri OPEC, produce daune majore în principal Rusiei, ţară care intră în zona gri a recesiunii economice. Ministerul rus al Economiei a revizuit în minus creşterea economică a Rusiei pe 2015, de la o creştere de 1,2%, la o scădere 0,8%. Rusia nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de ţiţei.

Moscova priveşte cu disperare la toate consecinţele pe care le produce scăderea preţului mondial al petrolului. Petrolul şi gazele naturale reprezintă 10% din PIB-ul ţării, 68% din exporturile Rusiei şi 50% din bugetul său federal. Moscova a pierdut, anul acesta, aproape 90 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare, echivalentul a 4,5% din PIB. La rândul ei, rubla rusească a coborât la un nou minim istoric în raport cu principalele valute, trecând pentru prima dată în istorie pragul de 52 de ruble pentru un dolar, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al sancţiunilor economice impuse Rusiei de statele occidentale. În total, rubla s-a depreciat cu peste 30% în acest an. Practic, rubla s-a devalorizat în ritmul prăbușirii prețului petrolului, în ultimele șase luni. Şi sunt semne că presiunea pe rublă va continua.

Marile companii renunță la investiții

În condițiile în care pretul petrolului scade constant, marile companii petroliere ale lumii analizează diferite programe de reducere a cheltuielilor. Deși în trimestrul trei au câştigat 18,9 miliarde de dolari, Exxon Mobil, Shell și Chevron amână demararea de noi proiecte și renunţă la unitățile care nu realizează profitul scontat. Principala cauză a acestei schimbări de strategie o constituie creșterea costurilor de producție la petrol și gaze naturale.

Toate cele trei companii, plus British Petroleum, obţin venituri mult mai mici faţă de acum zece ani, tendință care se va menține și în viitor. Potrivit publicației The Wall Street Journal, la nivel mondial, de la începutul acestui an, companiile petroliere au amânat sau renunțat la investiții și proiecte în valoare de peste 200 de miliarde de dolari.

Este greu de previzionat ce se va întâmpla. În timp ce unii specialiști din piață spun că prețul petrolului ar putea coborî până spre 30-35 de dolari barilul pentru scurt timp, lucru care nu ar fi o noutate, alți analiști fac nota de plată a crizei petrolului, care este de-a dreptul impresionantă și se ridică la aproximativ 1,3 miliarde de dolari pe an. Cele două mari puteri, Statele Unite și China, privesc oarecum relaxate la ceea ce se întâmplă, pentru că ele produc cel puțin jumătate din ceea ce consumă. În schimb, Rusia caută în continuare soluții de salvare.

 

 

Reacția marilor companii:

  • Exxon Mobil, Shell și Chevron – venituri de 18,9 miliarde dolari/T3
  • Randament sub cel de acum 10 ani
  • Amână sau renunță la investiții de 200 de miliarde de dolari
  • Shell – cel mai mic volum al producției din ultimii 10 ani; renunţă la proiecte
  • Chevron – amână investiţiile
  • British Petroleum – a vândut active de 40 miliarde dolari