SE INTAMPLA ACUM!

Romania 4 You

Dâmboviţa, în umbra vecinilor prosperi

Autor: Răzvan Amariei | luni, 18 ianuarie 2016 | 0 Comentarii

Prins la mijloc între trei centre economice mai puternice şi mai dezvoltate, judeţul din jurul fostei capitale a Ţării Româneşti încearcă să-şi câştige un loc la masa bogaţilor.

Dacă în partea de nord munţii înalţi de peste 2.000 de metri îi închid comunicarea cu Transilvania, vecinii dinspre celelalte puncte cardinale nu sunt nici ei prea prietenoşi cu Dâmboviţa. Zone economice cu mai multă tradiţie, mai puternice şi mai atractive, Bucureşti-Ilfov, Prahova şi Argeş le ”fură” dâmboviţenilor forţa de muncă şi investitorii. ”Toţi cei din sudul şi estul judeţului preferă să meargă să lucreze în Capitală sau la Ploieşti. Pentru o grămadă de localităţi, fie că vorbim de Titu, Răcari, Tărtăşeşti, Crevedia, Butimanu, Corneşti sau Dărmăneşti, aceste două oraşe sunt mai aproape şi mai uşor accesibile decât Târgovişte. Şi acelaşi lucru se întâmplă cu cei din zona Găeşti sau de la sud de A1, care cu toţii ajung mai uşor la Piteşti decât în reşedinţa de judeţ. Şi nu e vorba doar de distanţă, e vorba şi de oportunităţi”, explică un angajat al Prefecturii Dâmboviţa.

Din fericire, nu toţi antreprenorii ocolesc judeţul de la poalele Carpaţilor. Turcii de la Arcelik, de pildă, au repus pe linia de plutire Arctic Găeşti, una din uzinele cele mai cunoscute ale industriei comuniste. În ultimii 14 ani, ei au modernizat fabrica de electrocasnice şi au extins producţia. De exemplu, în octombrie 2013 a fost inaugurată o nouă linie de producţie de frigidere, în urma unei investiţii de 24 de milioane de euro. ”Arctic a devenit cea mai mare fabrică de frigidere din Europa, iar acum cota de exporturi va fi şi mai mare. Din 2002, când am cumpărat compania, am investit 108 milioane de euro în fabrica din Găeşti”, declara la acel moment directorul general al grupului Arcelik, Levent Cakiroglu. În urma acestor investiţii, Arctic a fost în 201 cea mai mare firmă din judeţ din punct de vedere al cifrei de afaceri (cu peste 1,5 miliarde de lei, aproape de trei ori mai mult decât ocupantul locului doi, COS Târgovişte) şi cel mai mare angajator dâmboviţean (cu 2.463 de salariaţi, din nou aproape dublu faţă de COS).
Iar dacă a venit vorba de Combinatul de Oţeluri Speciale din Târgovişte, acesta a atins în 2014 o cifră de afaceri de 581 de milioane de lei şi a avut 1.355 de salariaţi. Din păcate, numărul doi al economiei judeţene a trecut în ultima vreme prin tot soiul de dificultăţi. Cu peste 10.000 de angajaţi în 1990 şi circa 5.700 în 2000, uzina siderurgică ajunsese la aproximativ 2.000 de salariaţi în 2013. În acel moment, firma a intrat în insolvenţă, iar proprietarul, grupul rus Mechel, a decis să o vândă, împreună cu celelalte afaceri din România, unui SRL din Bucureşti controlat tot de oameni de afaceri ruşi. Au urmat concedierea unui sfert din angajaţi şi încercarea de revenire pe linia de plutire, care se pare că s-a produs – în primele nouă luni din 2015 firma a avut o cifră de afaceri de 495 de milioane şi un profit de 23 de milioane de lei.

Economia în cifre

Cu ajutorul coloşilor din Găeşti şi Târgovişte, dar şi a altor fabrici cu afaceri de zeci de milioane de euro pe an (ca producătorul de electrozi Elsid Titu, uzinele metalurgice ASO Cromsteel, Erdemir Romania, Nimet sau Oţelinox ori producătorul de textile Sun Garden din Pucioasa), judeţul a înregistrat în 2015 un produs intern brut pe cap de locuitor de 5.609 euro, conform calculelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Asta l-ar plasa pe un destul de onorabil loc 24 în ţară, adică undeva la mijlocul clasamentului. Aceleaşi previziuni spun că PIB-ul per capita ar urma să continue să crească şi în următorii ani, ajungând la 5.978 de euro în 2016, 6.376 de euro în 2017 şi 6.808 euro în 2018. În acelaşi timp, salariul mediu net pe judeţ pentru întregul an 2015 ar trebui să se cifreze la 1.580 de lei (urcând la 1.677 de lei anul viitor, 1.763 de lei în 2017 şi 1.852 de lei în 2018; în total, o creştere de peste 17% în trei ani). Rata medie a şomajului ar urma şi ea, potrivit CNP, să se reducă treptat, de la 7,4% în 2015 până la 6,9% în 2018. Asta în timp ce numărul mediu de salariaţi ar trebui să urce în aceeaşi perioadă de la 72.500 la 76.100 (respectiv cu 5%).
Cele mai noi date disponibile la momentul scrierii acestui articol confirmă în mare parte tendinţa pozitivă indicată de CNP. Astfel, în perioada ianuarie-august 2015 producţia industrială a crescut în Dâmboviţa cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. În acelaşi timp, valoarea exporturilor companiilor din judeţ s-a majorat în prima jumătate a anului trecut cu circa 5% faţă de semestrul întâi al lui 2014 (de la 287 de milioane de euro la 301 milioane de euro). Mai trebuie spus că, în luna august, salariul mediu net pe judeţ ajunsese la 1.479 de lei, faţă de 1.325 de lei în urmă cu 12 luni (respectiv o creştere de aproape 12% într-un an). În acelaşi interval, efectivul salariaţilor crescuse destul de bine, de la 73.500 la 75.100. Cât despre rata şomajului, dacă în noiembrie 2014 Dâmboviţa era pe un nu tocmai flatant loc opt la nivel naţional din acest punct de vedere, cu 7,61% (respectiv 16.000 de persoane în căutarea unui loc de muncă), un an mai târziu numărul lor scăzuse la 14.400 (respectiv o rată de 7,04% şi locul al nouălea pe ţară).
Veşti bune au venit şi din zona turismului, un domeniu care tinde a fi tot mai important pentru economia locală. În primele opt luni ale lui 2015, hotelurile, pensiunile şi cabanele din Dâmboviţa au raportat 57.000 de turişti, cu peste 8.000 mai mulţi decât în perioada ianuarie-august 2014 (creşterea fiind de peste 17%). Nu la fel de bine au decurs, se pare, lucrurile în sectorul imobiliar: în perioada iulie 2014-iunie 2015 au fost terminate în judeţ 971 de locuinţe, faţă de 1.100 finalizate între iulie 2013 şi iunie 2014.

Bani de lângă Bosfor

În perioada 1991-2014, fluxul net al investiţiilor străine în Dâmboviţa a fost de 233 de milioane de euro. Suma nu este tocmai mare, ea reprezentând numai 0,6% din totalul investiţiilor străine la nivel naţional. Totuşi, judeţul se situează pe locul 22 în ţară la acest capitol (respectiv foarte aproape de mijlocul clasamentului). Se pare că cei mai importanţi antreprenori de peste hotare prezenţi în Dâmboviţa sunt turci. Conaţionalii patronilor de la Arctic au mai făcut investiţii importante şi în compania siderurgică Erdemir, fabrica de hârtie Monte Bianco, producătorul de mobilă Euromega sau fabricantul de uşi metalice Mega Door.

În ultimii ani au mai fost anunţate câteva investiţii destul de mari în judeţ. Unele au în spate capital străin, dar altele sunt sau vor fi realizate cu bani româneşti. În Parcul Industrial de la Priboiu, de pildă, cei de la Marchand au deschis o unitate pentru extragerea heparinei (mai există una singură în Europa) şi se pregăteau pentru inaugurarea unei secţii de preparare a membranelor naturale. În total, investiţia lor era de 5,7 milioane de euro. ”O societate italiană va construi o fabrică de prelucrat textile şi o spălătorie, iar o firmă românească va construi o secţie pentru îmbutelierea mierii”, declara în vară Valentin Gîtman, directorul Parcului, pentru presa locală. În acelaşi timp, cei de la Agricover au cheltuit cinci milioane de euro pentru cumpărarea şi modernizarea unui abator la Niculeşti. Tot anul trecut, compania FM Logistic a anunţat că va investi cinci milioane de euro în extinderea platformei de la Petreşti, de lângă autostrada A1. Deocamdată, însă, un investitor cu adevărat mare, care ar putea schimba radical viaţa economică a judeţului, se lasă aşteptat.

Acest articol a fost publicat în al treilea număr al revistei Capital, din 18-24 ianuarie 2016

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Romania 4 You

04 aprilie 2016

Olt și Vâlcea, două județe neprofitabile

Romania 4 You

01 februarie 2016

Galaţi, judeţul tare ca oţelul

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.