'Resursele energetice neconvenţionale constituie o formă alternativă de energie şi sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră şi în zonele reci, în mări şi oceane (gaz hidraţii). În condiţiile declinului producţiei de hidrocarburi din zăcămintele convenţionale, aflate în producţie, România trebuie să intensifice explorarea şi, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, atât convenţionale, cât şi neconvenţionale. În acest domeniu, cercetările sunt abia la început în România şi o estimare a acestor resurse va fi posibilă numai după desfăşurarea unor lucrări de explorare mai aprofundate', se precizează în document.
Potrivit sursei citate, România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din ECE (Europa Centrală şi de Est – n.r.), cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 TWh. La o producţie medie anuală de 11 miliarde mc gaze naturale şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani, se mai arată în document.
Conform Strategiei, activităţile de explorare şi exploatare a hidrocarburilor care implică procedeul de fracturare hidraulică de mare volum se supun legislaţiei generale şi legislaţiei UE privind protecţia mediului.
'Există o serie principii recomandate de CE (Recomandarea 2014/70/UE), privind explorarea şi extracţia hidrocarburilor (cum sunt gazele de şist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, menite să asigure protecţia climei şi a mediului, utilizarea eficientă a resurselor, precum şi informarea publicului', se arată în documentul citat.
Potrivit raportului Energy Information Administration (EIA) din anul 2013 'World Shale Gas and Shale Oil Resource Assessment', citat în Strategia Energetică Naţională pentru perioada 2015-2035, se estimează că România deţine resurse considerabile de gaze de şist, ocupând locul al treilea în Europa, cu un potenţial de aproximativ 14.882 TWh resurse exploatabile.
De asemenea, informaţii geologice indică posibilitatea existenţei în subsolul României a unor resurse de tight gas şi gaz-hidraţi, reiese din Raportul Comitetului Naţional Român pe surse neconvenţionale.
Strategia Energetică lansată în dezbatere menţionează faptul că o companie /Chevron, n.r./ deţine în România patru acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare prin care s-a angajat să exploreze potenţialul de gaze de şist, în zona de est a tării şi în sudul Dobrogei. În anul 2014, compania a finalizat lucrările preliminare de explorare la sonda Pungeşti şi mai deţine avize pentru săparea a patru sonde de explorare amplasate în zonele: Puieşti, Păltiniş, Popeni şi Siliştea. Se estimează că procesul de forare va începe în anul 2015, în paralel continuând şi prospecţiunea seismică bidimensională.
Departamentul pentru Energie a lansat, vineri seară, o nouă dezbatere publică în privinţa Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2015-2035. Documentul supus dezbaterii reprezintă analiza sistemului energetic naţional şi a angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, fiind elaborat de către Departamentul pentru Energie, cu participarea şi consultarea mai multor specialişti din mediul academic, mediul de afaceri, precum şi din societatea civilă.
Noua consultare publică este deschisă până la data de 10 ianuarie 2015, termenul pentru finalizarea revizuirii strategiei energetice a României fiind luna mai 2015.
În prezent, România are o Strategie Energetică Naţională, adoptată în 2007, şi care este valabilă până în anul 2020.
AGERPRES
