Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Macro

Finanțarea și datoria publică a statului român depind de străini

Autor: | | 0 Comentarii

Sistemul bancar se bazează pe încredere, fără de care pot avea loc dezechilibre majore, dar la fel se întâmplă și în cazul finanțărilor de stat, unde girul investitorilor este cel care determină nivelul dobânzilor.

Dacă eliminăm din calcul fricţiunile şi frământările politice, stabilitatea financiară a economiei noastre este ameninţată doar de câteva riscuri sistemice. Conform Raportului asupra stabilităţii financiare realizat de Banca Naţională a României, avem un singur risc sistemic ridicat, respectiv deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, şi trei riscuri sistemice moderate, anume tensionarea echilibrelor macroeconomice, creşterea îndatorării populaţiei şi disciplina scăzută de plată în economie, care duce la vulnerabilităţi în bilanţul firmelor. La acestea se mai adaugă un risc sistemic redus, cel care vine din accelerarea creşterii preţurilor imobiliare, dar nu prezintă o problemă, cel puţin în prezent. 

Cel mai mare risc, cel al reducerii încrederii investitorilor în economiile emergente, ne afectează mai mult decât pare la prima vedere. În condiţiile în care incertitudinile privind păstrarea ratei de creştere economică globală cresc şi se acumulează dezechilibre structurale la nivelul economiilor emergente. „O ajustare abruptă a primei de risc aferentă ţărilor emergente poate avea efecte negative importante asupra mediului intern”, spune Liviu Voinea, viceguvernator BNR. Un efect foarte important este cel de creştere a dobânzilor bancare, iar cel mai bun exemplu este cel al Primăriei din Târgu Jiu, care şi-a văzut rata bancară aferentă unui credit pentru construirea unui stadion dublată după majorarea ROBOR (rata medie a dobânzilor creditelor interbancare). 

Creşterea dobânzii pentru creditele aflate în derulare este o problemă majoră pentru populaţie şi companii, dar şi pentru o parte din datoria publică a ţării noastre, aproximativ un sfert fiind împrumuturi fără dobândă fixă. Iar în cazul datoriei publice nu mai vorbim doar de finanţare internă, ci şi de cea externă, de unde şi riscul sistemic amintit. 

Datorii pe termen lung

Riscul este umflat de faptul că datoria publică este rostogolită în fiecare an cu împrumuturi noi menite să le acopere pe cele ajunse la scadenţă. Pe lângă plata titlurilor de stat ajunse la maturitate, guvernul se împrumută şi pentru acoperirea deficitului bugetar, care la noi creşte în ciuda avansului mare al PIB. Iar problema este că banii nu ajung în investiţii, urmând să producă plus valoare în viitor, ci în acoperirea cheltuielilor curente. 

 

Aşa se face că România a ajuns la o datorie publică totală de 352,48 miliarde lei la jumătatea acestui an, adică 43,2% din PIB, dintre care datoria publică guvernamentală era de 337,02 miliarde lei, respectiv 41,3% din PIB. Dacă eliminăm din aceasta elemente precum datoria publică garantată, de 17,49 miliarde lei, atunci datoria publică luată în calcul la verificarea îndatorării coboară sub 40%, procent peste care se consideră că am putea avea probleme, inclusiv prin intrarea în recesiune. După tipul de dobândă, avem un sold de 75,32 miliarde lei împrumuturi cu dobândă variabilă şi 261,7 miliarde lei cu dobândă fixă. Cu alte cuvinte, riscul creşterii ratei este relativ redus în cazul majorării dobânzilor de referinţă, dar nu inexistent.

Dezvoltarea economică nu este un cadou. Aceasta se obţine prin acţiunea combinată a iniţiativei private şi a politicilor publice ale statului. Florin Georgescu, prim-vice-guvernator BNR

 

Pe partea de maturitate a datoriei lucrurile stau destul de bine, cu un sold de 217,05 miliarde lei contractate pe termen lung, 73,3 miliarde lei pe termen mediu şi 46,6 miliarde lei pe termen scurt. 

Cele mai folosite instrumente de către statul român pentru împrumuturi sunt obligaţiunile, în lei şi în euro, care însumează 130,47 miliarde lei, urmate de euroobligaţiuni, în valoare de 90,89 miliarde lei. Împrumuturile directe au un total de 69,01 miliarde lei, „împrumuturile din disponibilitate CGT” reprezintă 36,29 miliarde lei, iar certificatele de trezorerie, în lei şi în euro, 10,25 miliarde lei. Băncile private şi alţi creditori deţin 285,1 miliarde lei din datoria publică. 

Suma pe care guvernul a avut-o de achitat anul trecut în contul datoriei publice a fost un vârf de 60,64 miliarde lei, dintre care 44,89 miliarde lei pe piaţa internă şi 15,75 pe cea externă. Anul acesta, serviciul datoriei însumează 49,68 miliarde lei, dintre care 35,59 miliarde lei pe piaţa internă şi 14,09 miliarde lei pe cea externă. Din suma aferentă 2017, 10,4 miliarde lei reprezintă dobânzi şi comisioane. 

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro