Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

IMM-ist în România

Controalele dese de la autorități, coșmarul oricărui antreprenor

Autor: | | 0 Comentarii

În România, autorităţile au o atitudine feudală, „singurul scop în care vin să te controleze e să îți dea amendă“, stabilește de la bun început cadrul discuţiei Olivia Nechitoaia, care are o experiență de nouă ani ca antreprenor. În goana după bani, continuă ea, nu de puține ori, Fiscul blochează și execută nu unul, ci toate conturile unei firme, pentru datorii fictive.

Capital continuă campania „IMM-ist în România“ şi vă prezintă problemele concrete de care se lovesc micii întreprinzători în activitatea lor de zi cu zi, dar şi posibile soluţii identificate de aceştia.

Olivia Nechitoaia, de exemplu, deţine o afacere cu produse bio, pe care le importă din Uniunea Europeană şi le vinde pe piaţa locală prin cele trei magazine online proprii, dar şi prin magazine fizice specializate şi lanţuri de retail. În afară de ea şi de prietena ei, parteneră în afacere, firma mai are un angajat, deoarece multe dintre activităţi sunt externalizate (contabilitate, livrare marfă), însă „în 2017 vom deschide un centru de procesare prin deshidratare a fructelor, cofinanţat cu fonduri europene, şi numărul de angajaţi va creşte“.

Citiţi şi:

Numărul mare de taxe, boală grea pentru micile afaceri

Aşteptăm să ne trimiteţi pe email, la adresa site@capital.ro, situaţiile aberante cu care v-aţi confruntat în relaţia cu autorităţile.

După nouă ani de antreprenoriat, plus încă şase lucraţi pentru alţii, Olivia crede cu tărie că principalul obstacol în calea unei afaceri mici este statul român. Clienţii, furnizorii, marketingul, angajaţii, chiar şi finanţarea sunt lucruri cu care oricum trebuie să te lupţi ca antreprenor, „până la urmă cât de bun eşti la toate acestea face diferenţa. Dar statul ar trebui să te ajute, e în interesul lui să susţină sursele de investiţii, locuri de muncă şi taxe“, subliniază ea. În schimb, ce face statul? Antreprenoarea povesteşte câteva situaţii concrete „trăite în ultimii doi ani de mine şi de prietenii mei antreprenori“.

Să le luăm pe rând:

Modul în care se acordă/anulează codul de TVA

Eşti antreprenor de mulţi ani, ai avut o afacere care nu a mers şi a intrat în faliment (ceea ce se întâmplă pe orice piaţă normală). Sau ai fost administrator la o firmă care a intrat în faliment în mijlocul crizei din urmă cu 8 ani. Statul român, prin reprezentantul ei de seamă ANAF, prezumă că eşti un infractor şi îţi interzice să mai fii vreodată asociat sau administrator într-o firmă plătitoare de TVA. Practic eşti terminat ca antreprenor. E bine însă că un condamnat penal poate candida la funcţii publice, el nu e prezumat a fi infractor. Sau poate ai o firmă care creşte, din ce în ce mai mulţi angajaţi şi vrei să îţi muţi sediul într-unul mai mare. Ce face ANAF-ul? Păi vine şi te caută şi în şosete de nu mai poţi să te ocupi de propria activitate câteva săptămâni. Nu găseşte nimic, pentru că eşti cinstit, dar îţi sugerează subtil că te prind ei cu ceva. Dubiosule, cum adică să îţi schimbi sediul? (Varianta cu vine şi te caută peste tot e cea fericită. Există şi aceea în care îţi anulează codul de TVA fără să te mai întrebe nimic.) Soluţia la povestea asta? Habar nu am, că nu e treaba mea. Să găsească ei o soluţie să prindă evazioniştii fără să hăituiască oamenii cinstiţi şi să le interzică dreptul de a funcţiona, că de-aia sunt plătiţi (din banii noştri).

Taxele pe salarii

În general, nu mă plâng de taxe. Ca mic antreprenor eu cred că şi TVA-ul şi impozitul pe profit sunt la un nivel rezonabil şi pentru noi şi pentru stat. Pe de altă parte, taxele pe salarii sunt în continuare la un nivel nerealist. Să facem un calcul simplu: angajez o persoană cu studii medii pentru munca de birou şi aş vrea să îi ofer un salariu de 1.500 lei net (aceasta mi se pare o sumă minimă la care angajatul să nu îţi moară de foame, mai ales într-un oraş cu costurile Bucureştiului). Pentru salariul acesta plătesc taxe de 1.083 lei, plus medicina muncii şi protecţia muncii. Costul real este dublu, iar respectivul angajat trebuie să producă de 3.000 lei pe lună ca eu să-i pot acoperi salariul. Să fim serioşi, un om care este plătit cu 1.500 lei nu va fi un specialist performant care să valoreze 3.000 lei. Soluţia: nici asta nu ştiu, dar ştiu cât mi s-ar părea mie rezonabil să mă coste pe lună omul de 1.500 lei: fix 2.000 lei. Adică taxe de 500, nu de aproape 1.100 lei. În condiţiile acestea aş angaja mai mulţi oameni şi i-aş plăti şi mai bine.

Declaraţii fiscale

O să dau un singur exemplu de cum se complică lucrurile. Din ianuarie se va depune declaraţia 394 de către plătitorii de TVA, în care se trec toate facturile emise şi primite şi toţi clienţii şi furnizorii, inclusiv persoane fizice cu nume, prenume, adresa completă şi CNP. Dacă eşti magazin online şi ai 1.000 de clienţi diferiţi pe lună… practic trebuie să angajezi un om care face numai declaraţia asta.

Popririle pe cont făcute de ANAF

Altă poveste: ai o firmă, eşti cinsit, declari totul la stat, îţi plăteşti taxele. Plăteşti taxele azi şi peste cinci zile te trezeşti nu cu un cont, ci cu toate conturile blocate, pentru suma deja plătită. Bani pe care banca nu numai că îi blochează, dar îi şi transferă la ANAF. Pe care bani nu îi mai vezi înapoi, pentru că sunt ţinuţi „în contul datoriilor viitoare“ - la fel şi amenzile plătite pentru care justiţia ţi-a dat câştig de cauză, dar asta e altă poveste. În timpul acesta tu rămâi cu o gaură în cash-flow (poţi să intri şi în faliment de la o gaură de-asta), iar dacă ai norocul să lucrezi cu bilete la ordin te trezeşti că nu le poţi acoperi pentru că, nu-i aşa, ai toate conturile blocate (pentru o sumă deja plătită, da?) şi intri la Centrala Incidentelor de Plăţi. Prin urmare, furnizorii nu vor mai acceptă bilete la ordin de la tine – alt motiv bun de faliment. Soluţie? Să proceseze ANAF-ul plăţile când le încasează, nu după cel puţin o lună, cum face acum, să blocheze un cont, nu toate, şi să facă o procedură clară prin care să poţi debloca contul dacă furnizezi dovada plăţii. De asemenea, băncile să nu mai aibă dreptul să transfere suma poprită decât după câteva zile, nu imediat.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Click

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Stirile Tvr.ro

Capital - Articole similare

IMM-ist în România

24 octombrie 2017

Antreprenor pe Amazon

IMM-ist în România

13 iunie 2017

Statul ar putea deveni acţionar la IMM-uri

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.