Creşterea este determinată de extinderea agresivă a marilor lanţuri de magazine. „Marea Febră a expansiunii“ retailerilor continuă şi în 2014, cu alte peste 250 de magazine, iar consultanţii vorbesc de cel puţin 15.000 de noi angajări.

“Există în continuare potenţial de expansiune în special pentru formatele supermarket, discount şi de proximitate (…) vedem un nivel accelerat de creştere a retailului modern în oraşele sub 20.000 locuitori, şi un nivel moderat de creştere în restul oraşelor”, explică  Dragoş Popa, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants România.

În opinia lui, “în context european, retailul FMCG din România se afla la începutul procesului de maturizare, având în vedere o cota a retailului modern de 50-52%”; în ţară, există apoximativ 89 de metri pătrați de spațiu de retail modern la 1.000 de locuitori, de vreo trei  ori mai puțin decât media spațiului de retail modern din țări precum Polonia (247 mp/1.000 locuitori), Ungaria (400 mp/1.000 locuitori) sau Austria (441 mp/1.000 locuitori)

Aşa se face că, în paralel cu investițiile în noi magazine construite de la zero, rețelele de retail au început să preia reţele locale sau să se asocieze cu acestea. Miza este câștigarea consumatorilor de proximitate. Primul parteneriat “strategic“ a fost semnat, în  2011, de Angst cu francezii de la Carrefour. (Magazinele de proximitate Express sunt dezvoltate în principal prin intermediul parteneriatelor cu antreprenori locali, precum Angst, Gulliver sau Tradiţional Ecologic). Şi Profi a cumpărat în ultimii doi ani reţele locale din Sibiu (Alcomsib), Cluj (ALimrom) sau Botoşani (Pita). Cei de la Mega Image şi-au împărţit şi ei cu francezii de la Carrefour reţeaua Gulliver, dar au preluat şi şase dintre magazinele Luca de la Braşov. La rândul lui, Metro Cash&Carry – care se adresează revânzătorilor – a lansat franciza ”La Doi Paşi” şi deja peste 700 de mici comercianţi s-au alăturat programului.  

Mai mult, după ce au acoperit zona urbană cu peste 1.300 de hiper şi supermarketuri, magazine de tip discount, de proximitate şi cash&carry, deschise inclusiv în cartierele mici, la parterul blocurilor sau pe străduţele înguste din oraşe, reţelele comerciale internaționale atacă (mai nou) şi zona rurală. cS-au aventurat deja în astfel de zone Carrefour (6 magazine sub brandul Contact, o franciză pentru zona rurală şi periurbană) şi Mega Image, care a deschis magazine în localităţi din judeţele din împrejurimile Bucureştiului sau în zone turistice ca Bran, Buşteni sau Zărneşti.

Cum va arăta piaţa de retail din România peste doi-trei ani?

“Competiţie acerbă, retailerii dezvoltă mai multe formate de magazine, magazinele cu delicatese câştigă în popularitate, sunt ocupate oraşele mici, magazinele vechi sunt reamenajate“, sugerează un raport al firmei poloneze de consultanţă PMR Publications.

Fiind un business cu marje de profit mici, unde volumul este esenţial pentru a fi competitiv şi pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazinele de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să îşi adapteze sortimentele şi structura magazinelor, politica de preţuri. Ce variante le mai rămân micilor independenţi? Pe termen lung, explică Dragoş Popa de la Roland Berger, ei au la dispozitie trei opţiuni. Prima – să intrare într-o reţea de franciză, fie de tipul reţelei "La doi Paşi" (cu un grad mai mare de independenţă a francizatului), fie de tipul "Shop&Go" (unde formatul, sortimentul şi nivelul preţului sunt impuse, francizaţii devenind practic administratori de magazine).  Cea de a doua – să facă parte dintr-o alianţă/ parteneriat/ cooperativă de aprovizionare, unde se pot realiza importante economii de cost prin cumularea cantităţilor achiziţionate de către membrii alianţei; această opţiune este destul de răspândită în ţări precum Cehia, Austria sau Ungaria. Şi cea de-a treia opţiune – să rămână independenţi, situaţie în care trebuie “să exceleze” în relaţia cu clienţii (o abordare personală), pentru a putea compensa diferenţele de poziţionare de preţ şi să asigure disponibilitatea continuă la raft a produselor care generează trafic (pâine, lapte, fructe de sezon etc.). Sau, să găsească o nişă – conchide Dragoş Popa-, “cum ar fi crearea unui supermarket cu delicatese sau cu produse româneşti ori bio”.