Conform analiştilor de la Saxo Bank, citați de Agerpres, problemele furnizorilor pentru 2017 susţin teoria unei creşteri de preţ. După ce şi-a consolidat preţul în ultimele 18 luni, cafeaua arabica începe să dea semne de vioiciune, preţul pregătindu-se de o urcare semnificativă.
Cafeaua robusta a fost “motorul” acestei mişcări de revenire în ultimele luni. Vremea nefavorabilă din Vietnam, cel mai mare producător global, şi din Brazilia a ajutat preţul să recupereze semnificativ. În vreme ce piaţa de cafea a fost închisă luni în SUA, cel mai tranzacţionat contract pe “robusta” a atins un preţ record pe ultimele 18 luni, la Londra.
În timp ce revenirea preţului cafelei arabica a durat ceva mai mult, ”robusta” a trecut de la un trend de piaţă moderat la unul agresiv, la începutul acestui an. După valoarea scăzută record din februarie, procesul de creştere a câştigat 61,8% faţă de 2014 şi s-a îndreptat spre un sell-off. În săptămâna cu 30 august 2016, fondurile hedge au mărit poziţiile bullish pe cafea cu 11% (până la 26.655 de loturi), adică cea mai ridicată valoare din 2014 încoace. În prezent, cafeaua arabica pare să testeze preţul de 154,75 cenţi/livră (3,4 dolari/kg), ceea ce reprezintă o creştere de 38,2%.
O depăşire a acestui preţ ar putea însemna finalul perioadei de plafon. Acest trend ar putea duce iniţial preţul spre 168,25 cenţi/livră, dar există potenţial chiar şi pentru 181,75 cenţi/livră sau chiar mai mult, se arată în analiză. În prezent, arabica este gata să „atace” preţul de 154,75 cenţi/livră.
Fondurile hedge deţin, în momentul de faţă, poziţii nete long de 32.000 de loturi, doar un pic mai puţin decât valoarea record recentă (19 iulie). În 2014, când a crescut preţul, poziţiile long erau cam cu 36% mai multe, adică 50.000 de loturi.
Recenta creştere a preţului a fost alimentată de datele care arată o scădere a exporturilor la nivel global, ceea ce a atras atenţia asupra stocurilor. Organizaţia Internaţională a Cafelei a dat publicităţii un raport care arată că exporturile globale au scăzut cu 22% în iulie. Scăderea a fost mai degrabă pusă pe seama furnizorilor, nu a lipsei cererii, motiv pentru care piaţa va începe să se întrebe de unde vor veni stocuri în următoarele luni.