Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 84,1 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.
Săptămâna trecută, plafonul a fost majorat cu 2,3 miliarde de euro.
Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice au retras din conturi miliarde de euro. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Miercuri, Banca Centrală a Greciei a raportat că, în perioada octombrie 2014 – aprilie 2015, au fost retraşi din băncile elene aproximativ 30 miliarde de euro (33,84 miliarde de dolari). De asemenea, instituţia a avertizat că încetinirea economiei se va accelera în lipsa unui acord cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI.
Mai multe luni de negocieri între Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării s-au încheiat duminică cu un nou eşec, ceea ce înseamnă că autorităţile de la Atena au la dispoziţie doar două săptămâni până când trebuie să ramburseze 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional. Vestea eşecului negocierilor i-a determinat pe investitori să vândă masiv obligaţiuni şi acţiuni greceşti, astfel că, marţi, bursele europene au atins, pentru scurt timp, cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni.
Noi întâlniri între Grecia şi creditorii săi sunt prevăzute pentru joi în cadrul Eurogrupului, reuniune a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, în prezenţa directorului general al FMI, Christine Lagarde.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
SURSA: Agerpres
