"În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoşteau exact care era situaţia pe piaţa europeană. Acum se vorbeşte de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat şi există un dublu standard şi al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toţii în străinătate, fratele meu locuieşte în străinătate şi ştiu că la vremea respectivă îi rupeau uşa cu oferte de unu şi ceva – doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de ţară, dar cred că riscul de ţară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânşii ar trebui să plătească nişte taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile şi toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să îşi plătească creditul", a spus Anghel, la o conferinţă organizată de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC).
Acesta susţine că o soluţie ar fi întărirea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, în prezent nivelul de salarizare fiind unul foarte scăzut.
"Un ANPC puternic ar schimba anumite lucruri. După părerea mea, nu se vrea. Din foarte multe considerente. Dacă s-ar fi vrut, de-a lungul anilor, de când sunt eu în sistemul acesta, s-ar fi adus oameni în sistem, şi buni, şi nu ar fi plecat oameni din sistem – şi iarăşi buni. Ar fi crescut nivelul salarial şi nu ar fi scăzut. Vă anunţ că Autoritatea Naţională are printre cele mai mici salarii. Femeile de serviciu de la RAPPS care fac curat în instituţie, în comisariatele pentru protecţia consumatorilor, au salarii mai mari decât comisarii noştri", a atras atenţia Paul Anghel.
Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluţie ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură.
AGERPRES
