Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Am făcut calculul: Autostrada care taie munţii, scoasă la jumătate de preţ

Autor: | | 81 Comentarii

În această lună se împlineşte un an şi jumătate de când domnul Dan Șova a preluat portofoliul denumit generic Ministerul Marilor Proiecte, cunoscut public mai ales prin faptul că din 2012a preluat de la Ministerul Transporturilor  construcţia de autostrăzi din România. În toată această perioadă domnul Dan Șova căutat pe numeroase căi să schimbe planul de construcţii de autostrăzi finanţat de Uniunea Europeană şi asumat de România de mai bine de zece ani.

Până în mai 2012 Ministerul Transporturilor şi Comisia Europeană conveniseră deja asupra construcţiei autostrăzii Sibiu - Piteşti, cu finanţare nerambursabilă de 85% din partea UE în exerciţiul bugetar european 2014 - 2020. Ba chiar în 2012 se purtau negocieri cu Comisia Europeană pentru demararea licitaţiei de construcţie încă din 2013, în aşa fel încât A1 să fie complet construită până în 2016.

Însă de un an şi jumătate autostrada A1 Sibiu - Piteşti a devenit principalul "inamic" al CNADNR şi al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), aşa cum se numeşte oficial "ministerul" condus de domnul Dan Șova. Anularea licitaţiei pentru actualizarea Studiului de Fezabilitate şi nedepunerea actelor necesare pentru obţinerea avizului de mediu, documente fără de care nu se poate demara licitaţia pentru construcţie, au fost doar două dintre loviturile date acestui proiect cu finanţare europeană.

Mai mult, în ultimile luni asistăm din partea DPIIS şi a CNADNR la o campanie susţinută împotriva acestui proiect. Campanie care nu a fost întreruptă nici măcar de reconfirmarea planului Uniunii Europene la Reuniunea de la Tallinn, care a menţinut A1 Sibiu - Piteşti pe harta prioritară TEN-T. Din contră, în ultimile două săptămâni domnu Dan Șova a făcut mai multe declaraţii publice ca şi când Reuniunea de la Tallinn nici nu ar fi avut loc.

Și nu e vorba doar de faptul că,deşi de la Tallinn avem în UE nouă Cordioare de transport noi, proprii UE şi incluse în reţeaua TEN-T, domnul Dan Șova continuă să vorbească despre demult apusul proiect al Coridorului Helsinki IV. Ci este vorba despre faptul că, în condiţiile în care Comisia Europeană a anunţat public la Tallinn planul de finanţare a reţelelor de transport pentru 2014 - 2020, domnul Dan Șova continuă să vorbească despre posibilitate de a schimba acest plan. Respectivdeclaraţiile sale vorbesc despre schimbarea rutei prioritare europene şi despre posibilitatea de a finanţa din fonduri UE autostrada Sibiu - Braşov în loc de Sibiu - Piteşti. Adică este vorba despre neînţelegerea mecanismelor de decizie ale Uniunii Europene, mai ales a principiului corenţei în decizia europeană, principiu conform căruia deciziile luate nu se mai schimbă. Acest principiu a guvernat dezvoltarea reţelei TEN-T de peste trei decenii, de când există acest program de dezvoltare a reţelei de transport a uniunii.

Argumentele folosite pentru combaterea autostrăzii Sibiu - Piteşti sunt total nefundamentate, de la cost, la dificultatea terenului şi timpul foarte lung de construcţie. De departe, principalul argument al DPIIS şi al CNADNR împotriva tronsonului transcarpatic al A1 este costul foarte ridicat, de 3.2 miliarde EUR. Acest cost este repetat sistematic atunci când vine vorba despreautostrada Sibiu - Piteşti. Iar costul este însoţit de fiecare dată de precizările că suma este mai mare decât întreaga alocare a finanţării POS-T pentru România în perioada 2014 - 2020 şi că oricum, 3.2 miliarde EUR este o sumă minimă necesară pentru construcţie, insinuându-se astfel uncost potenţial mult mai ridicat.

Însă de unde vine această sumă de 3.2 miliarde EUR? De unde vine uriaşul cost per kilometru,de 27,6 milioane de EUR şi cât este el de real?Cât sunt de reale şi mult invocatele probleme cu stabilitatea terenului de pe traseul autostrăzii A1 Sibiu - Piteşti?

Studiul de fezabilitate din 2008 şi standardele de cost

Suma de 3.2 miliarde EUR provine din studiul de fezabilitate pentru autostrada A1 Sibiu - Piteşti, realizat de IPTANA în 2008 şi a cărui valabilitate a expirat în 2010. La nivelul anului 2008 contextul era însă cu totul altul faţă de cel de astăzi. Atât costurile cu materialele şi manopera din construcţii, cât şi marjele de profit alefirmelor de construcţii erau mult mai mari, la acea vreme în România costul construcţiei unui kilometru de autostradă fiind mult peste media europeană.

Acesta a fost şi motivul pentru care în 2010 Ministerul Transporturilor a introdus standarde de cost, aflate în vigoare şi astăzi.Standardele de cost reprezentă plafoane maxime admise pentru costurile construcţiei de drumuri şi autostrăzi în România şi au fost elaborate chiar de CNADNR, pe baza experienţei acumulate în derularea proiectelor de construcţie de autostrăzi cu finanţare europeană, respectiv autostrăzile A1 şi A2. Standardele fost elaborate diferenţiat pe tipuri de teren (şes, deal, munte), ţinând cont de volumele diferite de lucrări implicate şi de accesibilitatea diferită a materialelor de construcţie. În esenţă aceste standarde prevăd următoarele costuri:

·    Tronson de autostradă în câmpie: 3.8 mil EUR / km

·    Tronson de autostradă în zonă de deal: 4.8 mil EUR / km

·    Tronson de autostradă în zonă de munte: 5.8 mil EUR / km

·    Pod/viaduct de autostradă: 15 mil EUR / km / sens

·    Tunel de autostradă: 27.5 mil EUR / km / sens

·    Pasaj peste autostradă: 1.5 mil. EUR

·    Nod rutier: 3 mil. EUR

Foarte important este faptul că în cazul tronsoanelor de autostradă licitate în 2011 între Sibiu şi Nădlac, valorile contractelor de construcţie au fost în general cu 20% sub valoarea standardelor de cost.O dovadă în plus că respectivele standarde de cost sunt o bună masură de evaluare a valorii maxime a unui proiect de autostradă.

Aşadar, în absenţa studiului de fezabilitate actualizat al autostrăzii Sibiu - Piteşti, putem să facem totuşi o evaluare a costurilor reale ale construcţiei acestei autostrăzi, aplicând standardele de cost din 2010 pe traseul din studiul de fezabilitate realizat de IPTANA în 2008.

Lungimea reală a autostrăziiA1 Sibiu - Piteşti

De cum parcurgem Studiul de Fezabilitate din 2008 descoperim şi prima valoare eronat vehiculată despre A1 Sibiu - Piteşti, respectiv lungimea de numai 116 km.

La nivelul anului 2008 tronsonul de autostrdă spre Piteşti era planificat să se desprindă din Drumul Expres Sibiu - Braşov în zona Veştem, adică la 5 km de actualul capăt al A1 de la Sibiu (Șelimbăr). Aşadar, în realitate, completarea A1 între Sibiu şi Piteşti are de fapt 121 km.Nu este un detaliu deosbit de important, dar arată cât de eronate sunt informaţiile pe care CNADNR şi DPIIS le comunică astăzi despre această autostradă.

Traseul A1 Sibiu - Piteşti, preponderent deal şi şes

Despre A1 Sibiu - Piteşti se spune insitentcă are o rută montană, foarte dificilă. Însă analiza în detaliu a Studiului de Fezabilitate făcut de IPTANA relevă cu totul altceva. Astfel, din cei 121 km ai autostrăzii, doar 26 km (21.5%) reprezintă autostradă montană. Restul traseului se desfăşoară prin zone de deal, podiş şi chiar prin teren cu profil de şes,în lunca văilor Topolog şi Argeş. Adică prin teren cu nimic mai dificil decât cel de pe A1 Sibiu - Nădlac, unde costul mediu pe kilometru de autostradă construită nu a depăşit 6,5 mil. EUR / km, nici chiar pe cele mai dificile secţiuni.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

20 noiembrie 2017

CNAIR a încheiat toate contractele pentru deszăpezire

Transporturi si Infrastructura

20 noiembrie 2017

Un tren al firmei Unicom Tranzit a deraiat

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro