Totuși, dezvoltarea acestei nișe a energiei verzi a rămas mult în urmă față de proiectele eoliene și cele fotovoltaice, dar rămâne esențială în vederea echilibrării capacităților energetice.

Evoluția viitoare a sectorului, provocările cu care se confruntă industria, premizele de creștere, dar și rolul pe care îl joacă agricultura ca sursă de combustibil au fost punctele-cheie dezbătute în primul eveniment de acest fel din România, Conferința Națională „Biomasă, Biogaz & Cogenerare – România 2014”, organizat de către GOVNET Conferences.

„România are un potențial imens în ceea ce privește biomasa și energia hidro, eu îndrăznesc să spun că un potențial chiar mai mare decât energia eoliană și energia fotovoltaică”, a declarat în cadrul evenimentului Zoltan Nagy-Benge, Membru în Board-ul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Nagy a semnalat și discrepanța între evoluțiile proiectelor din zona energiei verzi. ”Printre toate sursele regenerabile, energia eoliană și energia fotovoltaică au dominat piața și au văduvit celelalte surse, biomasa, biogazul și energia hidro de atenția care le-ar fi cuvenit”, a punctat el.

Principalul factor care a frânat o dezvoltare similară îl reprezintă costurile considerabil mai mari implicate de un proiect pe biomasă sau biogaz, fie că este vorba de cogenerare sau nu, așa cum a declarat și Șerban Țigănaș, CEO al TEB Energy Business. „Este cea mai mare investiție, 3 milioane – 3 mil și ceva de euro pe MW (referindu-se la o centrală pe biogaz) față de altele care sunt undeva în jur de un milion. Este un efort financiar formidabil”, a spus acesta.

În același timp, există anumite neclarități privind subvențiile prin certificate verzi. „Există multe neconcordanțe. Vă dau un exemplu: dacă produci energie electică și termică din biogaz vor fi trei certificate verzi – două pentru energia electrică, unul pentru energie termică. Dacă faci același lucru din gazul de depozit va fi doar un certificat verde. Nu știu pe ce principiu, dar așa ca idee pe viitor. Când am fost la ANRE, a spus că s-ar putea să îl obținem și pe al doilea, dar trebuie să facem noi o documentație să o înainteze ei la Comisia Europeană”, a explicat Liviu Birău, Director Executiv al IRIDEX Group.

Totodată, asigurarea combustibilului necesar operatorilor de centrale care utilizează biomasa este și aceasta o problemă, a explicat reprezentantul ANRE. „Particularitățile producerii energiei din biomasă, din punctul meu de vedere, provin din acest cost suplimentar cu combustibilul. Ceea ce îngreunează planul de afaceri al investitorilor, pentru că, pe lângă faptul că finanțatorii sau băncile solicită, ca la orice proiect, contracte sau înțelegeri privind preluarea energiei, să aibă siguranța că acea energie va fi cumpărată de cineva, contracte pe termen cât mai lung pentru preluarea certificatelor verzi. În cazul biomasei, băncile solicită de obicei și contracte pe termen lung pentru aprovizionarea centralelor”, a adăugat acesta.

„Din moment ce în România avem momentan 65 MW (la sfâșitul lui 2013, respectiv 70 MW la finele lui Aprilie 2014) în centrale pe biomasă – și față de acum un an avem dublu ca și capacitate – este foarte, foarte puțin. Nu prea există piață de biomasă”, a concluzionat Nagy.