Vinul romanesc vrea conditii fiscale egale cu cel european

Producatorii europeni beneficiaza, in prezent, de finantari, subventii sau prime de export. Spre deosebire de acestia, producatorii romani nu au parte de aceleasi facilitati ca producatorii din Uniunea Europeana. Dimpotriva, ei trebuie sa suporte o taxare excesiva venita prin acciza, prin banderola fiscala si din cauza regimului restrictiv al comercializarii vinului. Se stie deja ca fara investitii importante si constante industria romaneasca de profil nu va putea fi un competitor redutabil pe p

Producatorii europeni beneficiaza, in prezent, de finantari, subventii sau prime de export. Spre deosebire de acestia, producatorii romani nu au parte de aceleasi facilitati ca producatorii din Uniunea Europeana. Dimpotriva, ei trebuie sa suporte o taxare excesiva venita prin acciza, prin banderola fiscala si din cauza regimului restrictiv al comercializarii vinului. Se stie deja ca fara investitii importante si constante industria romaneasca de profil nu va putea fi un competitor redutabil pe piata externa.
Mentinerea actualei fiscalitati in domeniul viti-vinicol va avea consecinte defavorabile asupra industriei de profil, atat in ceea ce priveste dezvoltarea economica, cat si in plan social. Astfel, specialistii apreciaza ca prin integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va dispare aproximativ jumatate din suprafata actuala cultivata cu vita de vie pentru vinificatie (243.700 ha), mai precis cea cultivata cu hibrizi. „Din cauza lipsei surselor de finantare, suprafata de vita de vie nu va putea fi reconvertita in plantatii cu vie nobila decat in mica masura”, apeciaza Valeriu V. Cotea, presedintele PNVV.
Infiintarea unui singur hectar de plantatie noua costa aproximativ 10.000 de euro, bani care raman blocati timp de trei ani, pana la intrarea pe rod a viei. In Romania, majoritatea plantatiilor de vita de vie sunt imbatranite, avand o varsta medie de 15 ani, ritmul de replantare in perioada 1990-2002 a fost de sub 0,1% (aproximativ 300 ha/an). In acelasi timp, necesarul minim de replantare pentru mentinerea suprafetelor de vita nobila este de 4%, adica 5.500 hectare pe an. „Exista riscul ca Romania, pentru a acoperi cererea interna, sa devina din tara exportatoare, tara importatoare de vin. Evident, acest lucru ar fi aberant pentru o tara cu conditiile climatice si de traditie ca Romania”, apreciaza Valeriu V. Cotea. De asemenea, efectele asupra bugetului de stat ar fi negative din cauza faptului ca acesta nu va mai obtine o serie de venituri din impozitarea activitatilor din industria de profil.
Costurile sociale nu sunt de neglijat. In prezent, forta de munca angajata, permanent sau sezonier, in acest sector este de aproximativ 600.000 de oameni. Declinul industriei vinului va face ca jumatate din cei care lucreaza in sectorul viti-vinicol sa isi piarda locurile de munca.
Patronatul National al Viei si Vinului din Romania a identificat o serie de masuri care ar aduce, pe termen mediu, dezvoltarea sectorului. Prima dintre acestea ar fi eliminarea totala a accizelor aplicate atat vinurilor cat si vinurilor spumante (domeniu reglementat de Legea nr. 523/2002 pentru aprobarea OUG nr. 158/2001), in conditiile in care in Uniunea Europeana toate tarile producatoare aplica vinurilor linistite acciza zero, iar majoritatea nu accizeaza nici vinul spumant. Vinul este accizat in UE numai in tarile care, din cauza pozitiei geografice, nu sunt cultivatoare de vita de vie.
In al doilea rand, PNVV propune eliminarea aplicarii banderolelor fiscale pentru vinuri (asa cum se precizeaza in Ordonanta de urgenta nr. 23/1995 si in Legea nr. 133/1997), deoarece contravaloarea banderolelor nu este venit al statului, ci al Imprimeriei Nationale. „Costul banderolelor este in prezent de 685 lei pe bucata, in conditiile in care acciza pe sticla de vin este de aproximativ 1.800 lei, cost ce reprezinta 38% din valoarea accizei pe care o „pazeste”, spune Cotea. De asemenea, producatorii au costuri de aplicare a banderolei fiscale si alte probleme inerente legate de transportul si manipularea ulterioara a sticlelor.
In fine, in al treilea rand, patronatul cere excluderea vinului din sfera de aplicare a Legii nr. 521/2002, dupa eliminarea accizelor, deoarece o data cu eliminarea accizelor, productia si circulatia vinului nu va mai trebui reglementata de Legea nr. 521. Aceasta lege este un impediment major in valorificarea in vrac a vinului.