Va fi un adevărat cutremur în România. După aproape cinci ani de procese, judecătorii au dat verdictul. Mai multe secrete din interiorul unei instituţii-cheie a statului vor putea fi devoalate. Oficialii MapN nu mai au nicio şansă.

Decizie radicală a judecătorilor

Decizie radicală a judecătorilor într-un caz în care a fost implicat Ministerul Apărării Naţionale. Jurnalista Emilia Şercan a făcut totul public pe facebook. Practic, de acum, datorită decizie instanţei, vom putea afla care sunt generalii de armată care au obşinut acest grad în baza titlului de doctor.

“După aproape 5 ani, două procese – unul pierdut definitiv, celălalt câștigat definitiv chiar ieri – vom afla în sfârșit cine sunt generalii din armata română care au obținut acest grad în baza titlului de doctor.

Istoria de 5 ani de bătălii juridice pe care le-am dus cu Ministerul Apărării Naționale este poate cea mai frumoasă dintre toate celelalte lupte pe care le-am avut până acum cu instituțiile statului pe chestiunea liberului acces la informațiile publice.

În mai 2016 am cerut de la MApN, în baza legii liberului acces la informațiile de interes public, să îmi spună cine sunt coloneii sau comandorii care au obținut gradul de general în baza titlului de doctor. Nu mi-a răspuns la solicitare, l-am dat în judecată.

Am câștigat procesul pe fond, la Tribunalul București, dar l-am pierdut definitiv – în mod inexplicabil, aș zice – la Curtea de Apel în martie 2018.

Ei bine, nu m-am resemnat, am încercat să găsesc o variantă pentru a cere din nou de la MApN această informație, doar că nu mai puteam cere “dați-mi numele coloneilor și comandorilor care au devenit generali în baza titlului de doctor”. Și am găsit soluția: am cerut de la MApN lista persoanelor care au devenit generali în armata Română după anul 2002, când a fost introdusă prevederea cu doctoratul în lege, și mi-a dat-o.

În mai 2018 am trimis înapoi acea listă la MApN și am cerut să mi se spună care dintre cei aproape 250 de generali au obținut gradul în baza doctoratului. Nu mai ceream nume, le indicam eu nume. Din nou mi-a fost refuzat un răspuns, iar pentru că între timp a intervenit GDPR-ul, a fost invocat, desigur, și GDPR-ul.

Am intentat, probabil, primul proces pe necomunicare de informații de interes public din cauza GDPR din România, posibil și din UE. Am câștigat procesul la fond în toamna lui 2018, însă motivarea sentinței a venit abia în septembrie 2020, după aproape doi ani. La fond m-a reprezentat Elenina Nicuț, căreia îi mulțumesc.

Ieri a fost apelul la Curtea de Apel București, unde m-am reprezentat singură, înarmată cu 6 pagini de concluzii scrise, pe care le-am detaliat în fața instanței. Și am câștigat. GDPR-ul chiar poate fi învins. 🙂 Acum, tot ce mai rămâne de făcut este ca Ministerul Apărării Naționale să îmi spună care dintre acei aproape 250 de generali au obținut gradul în baza doctoratului.

Și uite așa, abia după cinci ani de discuții în spațiul public o să aflăm unul dintre motivele pentru care doctoratul a fost un titlu atât de râvnit în armată, unul dintre locurile pilon de unde a început pervertirea sensului și scopului doctoratului în România.

Nu e normal ca instituțiile să ascundă informații de interes public în spatele GDPR. Nu e normal nici ca un jurnalist să stea prin instanțe timp de cinci ani pentru a afla informații de interes public pe care le cere pentru public, nu pentru sine.

Însă despre asta o să scriu pe larg zilele viitoare pentru că trebuie făcut ceva pentru a schimba această cultură a secretului în instituțiile statului. #secretistan”, a scris Şercan pe o reţea de socializare.