Ultima tranzacţie a lui Patriciu: a încasat 90 de milioane de euro

Ultima tranzacţie a lui Patriciu: a încasat 90 de milioane de euro
Publicat de Valentin Vioreanu la 23 august 2014, 07:09

Dinu Patriciu încasase în luna iunie circa 90 mil. euro din vânzarea a două clădiri de birouri interconectate din Berlin unui fond de investiţii care face parte din grupul financiar german Sparkassen-Finanzgruppe.

Cele două imobile, cunoscute sub denumirea de Mosse-Zentrum, erau amplasate în districtul Mitte din centrul Berlinului, la adresele Zimmerstraße 54 şi 55, Schützenstraße 18-25 şi Jerusalemerstraße 45-51. Mossehouse de pe Schützenstraße 18-25 a găzduit iniţial o tipografie şi birourile ziarelor deţinute de Rudolf Mosse. Clădirea a fost renovată de celebrul arhitect german Erich Mendelsohn, proiectantul observatorului Einstein Tower din Potsdam. Complexul Mosse-Zentrum are o suprafaţă închiriabilă de 37.989 mp şi 210 locuri de parcare.

Patriciu cumpărase clădirile în două tranzacţii separate, o parte de la un trust de familie, în 2006, şi a doua parte de la un dezvoltator imobiliar privat, în 2007.

Parcurs imobiliar

Ultima tranzacţie imobiliară majoră a fost încheiată de Dinu Patriciu şi partenerul său, fondul de investiţii AIG/Lincoln, în februarie 2013, prin vânzarea clădirii de birouri The Lakeview din Bucureşti fondului de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI), pentru 61,7 mil. euro.

Miliardarul a intrat puternic pe piaţa imobiliară după vânzarea a 75% din pachetul de acţiuni deţinut în cadrul grupului Rompetrol către KazMunaiGaz. Primul pas a fost făcut în mai 2008, când s-a asociat cu austriecii de la Immorent, actualul Erste Group Immorent, pentru a dezvolta un proiect-gigant de 300 mil. euro ce trebuia să rivalizeze cu Petrom City. Patriciu deţine în Străuleşti, nu departe de proiectul celor de la Petrom, un teren în suprafaţă de circa 4,4 ha achiziţionat încă din 1991. Pe acest lot trebuia să dezvolte alături de Immorent proiectul Smart City ce ar fi trebuit să includă 50.000 mp de clădiri de birouri, spaţii comerciale şi locuinţe desfăşurate pe o suprafaţă de 100.000 mp. Noul sediul al Rompetrol trebuia să fie într-un turn înalt de 110,7 metri. Planurile celor doi parteneri au dispărut odată cu apariţia crizei. În urmă cu doi ani, oficialii Erste Group Immorent spuneau că lucrările la proiectul de la Străuleşti nu vor începe mai devreme de 2012. Până astăzi nu a fost demarat Smart City.

Următorul pas a fost făcut de Patriciu în decembrie 2008 prin achiziţia fondului de investiţii Fabian pentru 1 euro/acţiune, pret care evalua compania la 50,8 mil. euro. Prin achiziţia Fabian, Dinu Patriciu a preluat o firma implicată în şapte proiecte de birouri şi patru rezidenţiale, cu o valoare de piaţă estimată la acea dată la 138,3 milioane de euro, dar care avea şi credite contractate de 76,1 mil. euro.

Pe parcursul anului 2009, Patriciu a mai investit alte circa 80 mil. euro pentru a prelua pachetul de controla al altor două fonduri de investiţii, cu active în principal pe piaţa germană, este vorba despre Deutsche Land si Rutley European. La momentul preluării, proprietăţile celor două fonduri erau evaluate la 1,1 mld. euro, dar aveau şi datorii de aproape un miliard de euro. Două treimi din portofoliul Rutley se afla la momentul tranzacţiei în Germania, restul în Suedia, Polonia, Olanda, Belgia şi Franţa. Deutsche Land deţinea în special spaţii comerciale şi birouri, dar şi două hoteluri, unul în Stuttgart şi altul în staţiunea balneara Baden Baden din sud-vestul Germaniei. Proprietăţile comerciale ale companiei se află în oraşe precum Wolfsburg, Koln, Bremen, în timp ce birourile sunt situate în Frankfurt, Mainz, Munchen sau Bonn.

Ieşiri succesive

Primul exit din imobiliare l-a realizat în primăvara lui 2011, când a anunţat vânzarea proiectului Karolinen din Suedia, format din şapte clădiri cu o suprafaţă de 75.000 mp, către un investitor suedez, Hemfosa. Tranzacţia s-a ridicat la 110 mil. euro, din preţ fiind scăzute datoriile care nu au fost făcute publice. La scurt timp, în septembrie 2011, a vândut unui fond al companiei franceze Natixis un portofoliu de 17 proprietăţi comerciale din sud-vestul Germaniei, în urma unei tranzacţii de 56 mil. euro. Patriciu a continuat vânzările şi pe parcursul lui 2012 şi a ajuns să se elibereze de toate activele din Franţa, Olanda, Suedia şi Polonia, pentru a se concentra pe Germania şi România. Din portofoliul Dinu Patriciu Global Properties (DPGP), 75% din active sunt în Germania, iar restul în România. În vara lui 2012, portofoliu imobiliar al lui Patriciu era evaluat la 1,5 miliarde euro şi cuprindea 140 de proprietăţi. În parte a doua a anului 2012, Patriciu se pregătea şi de vânzarea celor două hoteluri din portofoliul Deutsche Land, cel din Stuttgart şi cel din Baden Baden.

Averea lui Dinu Patriciu a fost estimată în ultima ediţie a Top 300 Capital la 250-260 mil. euro. Omul de afaceri se plasa pe locul cinci într-un top al celor mai mari proprietari de clădiri de birouri din ţară.

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.