Poziţia lui Jonathan Hill este diferită de cea a autorităţilor europene, care au implementat integral în legislaţie normele mai stricte de capital, cunoscute sub denumirea Basel III, şi le-au aplicat tuturor băncilor. 

Recent, state membre ale UE, cum ar fi Marea Britanie şi Germania, au cerut o abordare "proporţională" pentru băncile mai mici, care să atenueze povara cerinţelor de reglementare iar vineri Jonathan Hill a dat asigurări că va răspunde pozitiv acestei solicitări. 

"Deşi încă nu s-au stabilit clar toate reglementările Basel III, obiectivul nostru este asigurarea unei perioade mai extinse de stabilitate din punct de vedere al reglementărilor. Oamenii de afaceri au nevoie de certitudini pentru a-şi face planuri şi a investi. Vreau să aplic reglementările astfel încât să se ţină cont de implicaţiile lor pentru mediul de afaceri din Europa", a afirmat comisarul european pentru servicii financiare într-un discurs rostit la Londra. 

Uniunea Europeană a fost deja criticată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, care a pus la punct normele Basel III, pentru că s-a abătut de la principiile sale. Un exemplu este planul UE de a încerca să relanseze piaţa pentru aşa numitele titluri financiare garantate prin active (ABS) prin relaxarea anumitor norme de capital. 

În schimb, unele organisme naţionale de reglementare, printre care şi Banca Angliei (BoE), au obligat băncile să constituie rezerve de capital mai mari decât nivelul minim obligatoriu impuse de UE şi normele Basel III. 

Hill a anunţa că va negocia cu statele memebre ale UE şi cu Parlamentul European înainte de a prezenta modul în care vor fi aplicate aceste reglementări într-un mod care să ajute Europa. 

"Vreau să existe o abordare mai proporţională pentru băncile mai mici şi să analizez cu atenţie ce este cu adevărat important pentru a avea aceleaşi cerinţe pentru toate băncile şi pentru toate modelele de afaceri", a adăugat Hill. 

Acesta a anunţat că va lua în considerare dacă reducerea cerinţelor privind capitalul pentru băncile care investesc în proiecte de infrastructură va majora investiţiile pe termen lung, o decizie deja adoptată pentru asiguratorii din UE. 

După criza financiară mondială care a început în 2007 în cazul multor bănci s-a descoperit că au fost subcapitalizate astfel încât contribuabilii au fost nevoiţi să vină în sprijinul băncilor. Ulterior un nou set de norme mai stricte de capital, cunoscute sub denumirea Basel III, au fost aprobate şi aplicate în Europa. 

Cu toate acestea băncile susţin că noile norme mai dure le forţează să pună deoparte rezerve mai mari în dauna creditelor, iar unele dintre bănci susţin că noile reguli le-au obligat să înceteze tranzacţiile cu titluri de valoare, ceea ce face pieţele mai puţin lichide şi mai volatile.

AGERPRES