Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Tunurile Armatei trag dupa tinte dubioase

Autor: | | 1 Comentarii | 677 Vizualizari

Fregatele vechi, luate pe bani multi de la marina regala britanica, nu sunt decat varful aisbergului. De 16 ani incoace, Armata ne-a obisnuit cu afaceri paguboase pentru noi si extrem de profitabile pentru unele personaje cu epoleti. Fie ca a fost vorba de modernizarea aparatelor de zbor, de cumpararea de tehnica de telecomunicatii, de exporturile de armament sau de banalele achizitii de combustibil sau de uniforme, nu a existat an in care sa nu apara informatii despre ilegalit

Fregatele vechi, luate pe bani multi de la marina regala britanica, nu sunt decat varful aisbergului. De 16 ani incoace, Armata ne-a obisnuit cu afaceri paguboase pentru noi si extrem de profitabile pentru unele personaje cu epoleti. Fie ca a fost vorba de modernizarea aparatelor de zbor, de cumpararea de tehnica de telecomunicatii, de exporturile de armament sau de banalele achizitii de combustibil sau de uniforme, nu a existat an in care sa nu apara informatii despre ilegalitati sau abuzuri comise la umbra secretului de stat. Luand in calcul doar cele mai cunoscute afaceri controversate, se poate spune ca suma implicata a depasit cu mult un miliard de euro. S-a estimat ca numai contractul pentru fregate va ajunge, la final, la circa 600-800 de milioane de euro, in functie de dotarile ce vor fi adaugate vaselor de lupta, in timp ce programul de modernizare a avioanelor de lupta MIG 21 a totalizat in jur de 350 de milioane de euro.

Mai mult, potrivit specialistilor in istorie militara, nimic nou sub soare: inca din secolul al XIX-lea, cand aveau loc primele tentative de creare a unei forte armate moderne pe plaiurile mioritice, scandalurile, suspiciunile si acuzatiile legate de echipamentele achizitionate se tin lant. Este celebra, de altfel, “Afacerea Skoda”, derulata in anii ‘20-’30 si bazata exact pe dorinta de modernizare a armatei romane, care a fost speculata de o serie de oficiali locali si oameni de afaceri straini. Procedurile utilizate (costuri umflate, spagi si comisioane, licitatii falsificate, clauze total defavorabile statului roman) seamana izbitor de bine cu cele folosite in ziua de azi. “Cumpararea de armament si aparatura militara second hand pare sa le dea autoritatilor mai multa libertate de miscare in ceea ce priveste pretul, pentru ca este foarte dificil sa se estimeze si sa se controleze costurile modernizarii acestora. In cazul echipamentelor noi, se stie clar pretul, iar licitatia va produce o competitie ce va reduce sumele cerute de marii producatori din industria militara”, spune expertul militar Adrian Savin. Dar reprezentantii MApN spun ca tocmai pretul mai mic pe care il pot obtine in cazul tehnicii partial uzate a contat de fiecare data.

Ramane de vazut daca actualul scandal va avea un impact cat de mic asupra increderii pe care romanii o au, potrivit sondajelor de opinie, in Armata. Institutia militara se afla pe locul doi in acest clasament, foarte aproape de Biserica, la cote de incredere variind intre 75 si 85%. Mai degraba, insa, pare a fi posibil ca intreaga tevatura din jurul fregatelor sa produca o noua erodare a imaginii Uniunii Europene, multi dintre concetatenii nostri vanand cu ardoare argumente care sa sprijine o teorie tot mai raspandita: spaga si afacerile necurate sunt ceva normal, nu vedeti ca sunt la ele acasa si in Vest?!

350 DE MILIOANE DE DOLARI

MODERNIZAREA MIG, O AFACERE CU CANTEC

La 23 mai 1993, a fost semnat contractul prin care Elbit Systems din Haifa, Israel, se obliga sa modernizeze 110 avioane MIG 21. Contractul era intermediat de statul roman prin firma Aerostar Bacau, iar beneficiarul modernizarii era Statul Major General al Armatei. Valoarea contractului a fost de circa 350 milioane de dolari, iar avioanele ar fi trebuit sa fie gata in 1997. Costul colaborarii cu Elbit a fost, de altfel, majorat cu circa 50 de milioane de dolari fata de suma stipulata in contractul din 1993. Pentru Elbit, contractul cu Aerostar a fost doar inceputul. In 1997, firma israeliana a castigat o licitatie pentru modernizarea elicopterului PUMA 330, contractul fiind incheiat cu IAR Ghimbav. In acelasi an, Elbit incheie o colaborare cu Intreprinderea de Avioane Craiova, dar si cu artileria romana, israelienii dezvoltand programul care avea ca indicativ “C3”. Flotila de avioane MIG este trasa acum pe dreapta, din motive care tin inclusiv de esecul modernizarii de catre Elbit.

6,1 MILIOANE DE DOLARI

“MOTOROLA”, PROFIT 1000%

Primul contract controversat semnat de Armata romana dupa 1989 a ramas celebru pana in ziua de azi. Desi dupa standardele actuale suma implicata in “afacerea Motorola” a fost aproape neglijabila, era primul semn ca domeniul sigurantei nationale poate fi o vaca buna de muls pentru “baietii destepti” din sistem. Totul a avut loc in 1990, cand, pentru o serie de echipamente de comunicatii marca Motorola, Ministerul Apararii Nationale, condus pe atunci de Victor Atanasie Stanculescu, a cheltuit peste sase milioane de dolari. Daca ar fi fost cumparate direct de la producator, statiile de emisie-receptie respective ar fi costat doar 600.000 de dolari. Dar, din motive lesne de inteles, s-a preferat utilizarea a nu mai putin de patru firme intermediare.

Cei zece inculpati (fostul ministru al Apararii Nationale si alti noua oficiali sau oameni de afaceri implicati in “tun”), acuzati de producerea unui prejudiciu de 6,1 milioane de dolari, au scapat de pedeapsa pentru simplul motiv ca, dupa ani intregi de tergiversari, fapta lor s-a prescris.

5 MILIOANE DE DOLARI

FILIERA NAOR – spagi grase pentru militari

In anii ‘90, presa si organele de ancheta din Romania au descoperit ca o parte a exporturilor de armament aveau loc printr-un intermediar si implicau acte false sau falsificate.
Shimon Naor, fost viceamiral israelian, era, cel putin aparent, seful retelei, din care mai faceau parte Ion Menciu, fostul director general al companiei aeriene Acvila Air Romanian Carrier, si cetateanul moldovean Ion Busuioc, reprezentant al unei companii cipriote. Naor a declarat ca, pentru toate contractele de achizitie respective, a platit unor oficiali romani (in special generali si colonei din MApN) comisioane impresionante. Potrivit lui, exista si un numar de cont la o banca din Lugano, Elvetia, unde erau livrati banii. Sumele platite au fost estimate in presa la peste 5 milioane de dolari. Naor a fost arestat in 1999 si pus in libertate dupa cateva luni, ocazie cu care a reusit sa fuga din tara. El a fost condamnat la sapte ani de inchisoare, insa a depus de curand o cerere de revizuire a pedepsei.

3,6 MILIOANE DE DOLARI

TRANZACTIA “PUMA” – COMISION DE 40%

La achizitionarea, in 1995, de la firma Armscor din Africa de Sud, a 12 elicoptere Puma second hand, s-a platit, potrivit politiei sud-africane, un comision de 3,6 milioane de dolari. Adica mai mult de 40% din suma de 8,5 milioane, achitata de statul roman, a fost incasata de terte firme sau persoane. Printre ele, atasatul economic al Romaniei la Pretoria, Benone Ghinea, care a primit, potrivit procurorilor, circa 800.000 de dolari. Pe lista, s-au mai aflat firmele Brasov Exports si Aircraft Consultants, doi cetateni sud-africani, dar si un cont bancar din Luxemburg.
Ghinea, arestat in scurt timp, a fost condamnat la trei ani de inchisoare. Au existat informatii ca banii negri ar fi ajuns si mai sus in sistem, insa, din lipsa de probe sau din dorinta de a acoperi participarea la afacere a unor inalti oficiali de la Bucuresti, Ghinea a fost singurul tras la raspundere. Cele 12 elicoptere ar fi urmat sa fie modernizate de IAR Ghimbav.

Teoria comisionului variaza de la tara la tara
INTERDICTIE Demnitarii si functionarii publici trebuie sa se fereasca de “mita camuflata”

Desi comisionul acordat in cadrul unei tranzactii comerciale este legal in mai toate statele lumii, in multe locuri oficialii nu au voie, cel putin teoretic, sa intermedieze pe bani afacerile statului.

Numai ca, evident, in zone ca America Latina, Africa, Asia ori fosta Uniune Sovietica, legea este de multe ori ignorata sau interpretabila. In timp ce, in state unde normele se respecta cu mai multa strictete, incasarea unor avantaje materiale de la un partener de afaceri al administratiei publice te poate arunca usor in puscarie. La noi, lucrurile sunt undeva pe la mijloc.

Conform legislatiei romane, stabilirea si plata unui comision in legatura cu facilitarea, negocierea si incheierea unui contract, fie el si un contract international, nu sunt, prin ele insele, ilegale. Dar una dintre cerintele obligatorii este aceea ca intelegerea dintre parti sa aiba un scop licit si moral. Prin urmare, chiar in situatia in care conventia dintre parti imbraca o haina de aparenta legalitate, in masura in care scopul urmarit de parti este ilicit, contractul este, cu privire la acele clauze care urmaresc un scop ilicit, lovit de nulitate absoluta.

“Aplicat la speta de fata (cazul fregatelor - n.red.), conform dreptului romanesc, in masura in care se dovedeste ca un anumit comision a fost platit in baza unor contracte care “mascheaza” o dare de mita printr-o clauza contractuala care creeaza o anumita aparenta juridica ce nu corespunde realitatii, acea clauza contractuala ar fi considerata ilegala, cu toate consecintele civile (si penale) care deriva din acest fapt. Dovedirea scopului ilicit este o chestiune de fapt si se va face cu mijloace de proba concludente”, explica Sebastian Radocea, avocat senior la tuca Zbarcea & Asociatii.

Markus Piuk, avocat coordonator la Schoenherr si Asociatii SCA, spune la randul lui ca “finder’s fee” sau contractele de comision sunt permise din punct de vedere legal. “Din motive legate de securitatea statului, ele sunt excluse din cerintele licitatiei atunci cand cumparatorul este statul. Daca aceste contracte de comision au si un obiect real, aceasta este o alta chestiune. Trebuie mentionate in acest context principiile propuse in Conventia OECD pentru Combaterea Mituirii Demnitarilor Publici in cadrul Tranzactiilor Internationale, care incearca sa previna platile nejustificate ce ar putea fi camuflate prin aceste contracte”, afirma acesta.

Fostul secretar de stat din Ministerul Industriilor si Resurselor, Decebal Ilina, implicat in negocierea pentru achizitionarea celor doua fregate, spune ca, “la tranzactii de genul acesta, intermediarii au dreptul la comisioane legale”. El admite ca, avand in vedere interventia politiei britanice, “poate fi vorba despre alte lucruri”. “Eu nu ma pot pronunta asupra acestor aspecte, specialistii din cadrul MApN cunosc cel mai bine toate detaliile”, a adaugat Ilina.

Afacerea fregatelor nu a fost prima si, foarte probabil, nu va fi ultima in care un oficial roman va fi acuzat ca a incasat un comision ilegal. De-a lungul timpului, au fost acuzati de astfel de practici diversi reprezentanti ai autoritatilor. Noul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a fost invinuit, in mandatul 1996-2000, ca a incasat 50.000 de dolari drept comision dintr-o afacere celebra pe atunci, Sun Oil. In cazul privatizarii Romtelecom, a fost investigata acordarea unui comision de succes de noua milioane de dolari firmei de consultanta Goldman Sachs de catre Fondul Proprietatii de Stat. Se banuieste ca o parte din aceasta suma a ajuns, de fapt, in buzunarele unor fosti demnitari. Un alt scandal a izbucnit de curand in jurul Directiei de Reabilitare scoli din cadrul Ministerului Educatiei. Conform presei, doar pentru mobilierul achizitionat in ultimii ani s-ar fi primit un comision de trei milioane de dolari. Nici increngatura de afaceri din jurul RAFO nu a scapat de banuieli. Printre numele vehiculate in media ca au fi incasat comisioane de ordinul milioanelor de euro s-a numarat cel al lui Viorel Hrebenciuc. Potrivit unui fost partener de afaceri, un cetatean american pe nume Chaim Stainberg, nici fostul director general al Loteriei Nationale, Nicolae Cristea, nu ar fi fost strain de obiceiul incasarii de comisioane. Nici privatizarea Petrom nu a scapat de suspiciuni. Potrivit unei stenograme a unei sedinte PSD din 2004, publicata de Evenimentul Zilei, oficialii social-democrati pareau mai degraba ingrijorati ca cel care ar fi incasat comisionul respectiv nu a cotizat pentru campania electorala decat de ilegalitatea faptei in sine. si lista ar putea continua cu multe alte cazuri.

MITA DEGHIZATA IN COMISION ESTE TOT MITA

“In masura in care se dovedeste ca un anumit comision a fost platit in baza unor contracte care “mascheaza” o dare de mita printr-o clauza ce nu corespunde realitatii, acea clauza ar fi considerata ilegala, cu toate consecintele.”

Sebastian Radocea,
avocat la tuca Zbarcea & Asociatii





INTERMEDIARII AVEAU, TEORETIC, DREPTUL LA COMISION

“La tranzactii de genul acesta, intermediarii au dreptul la comisioane legale, dar daca a intervenit politia britanica, inseamna ca poate fi vorba despre alte lucruri. Eu nu ma pot pronunta asupra acestor aspecte.”

Decebal Ilina,
fost secretar de stat Ministerul Industriilor





BAE SYSTEMS DERULEAZA AFACERI GRELE IN EST

UNGARIA. Armata maghiara va beneficia, pana in 2007, de 14 avioane de la Gripen International, un joint venture intre BAE Systems si compania suedeza SAAB. Pretul acestora nu a fost dezvaluit, insa, potrivit estimarilor specialistilor, va trece de un miliard de euro.

CEHIA. Un contract aproape identic cu cel de mai sus a fost semnat si de autoritatile de la Praga. Dupa o perioada de leasing de zece ani, cele 14 avioane vor putea fi achizitionate.

POLONIA. Din 2000, fabrica poloneza de avioane PZL din Mielec a inceput sa fabrice subansamble pentru avioanele Gripen. Inainte de acest contract, compania mai livrase componente pentru aparatele de zbor si simulatoarele realizate de BAE Systems.

SLOVACIA. Numai pentru schimbarea unui sistem de identificare a avioanelor sale de lupta in contextul intrarii in NATO, Slovacia a semnat cu BAE Systems, in 2003, un contract de 25 de milioane de dolari.

BULGARIA. Ministerul fortelor armate din Bulgaria a semnat, in 2004, un contract de colaborare cu BAE Systems si Gripen International, pentru modernizarea tehnicii de lupta. Vizate sunt fortele aeriene si telecomunicatiile militare.

CONTINUA NEGOCIERILE PENTRU OFFSET

“In ceea ce priveste contractul de mentenanta pentru fregate, de un an si jumatate, tot negociem si nu vom incheia negocierile pana ce partea britanica nu va investi mai mult decat cei 4% din contractul de offset, cat a realizat pana acum.”

Teodor Atanasiu,
ministrul apararii





“Se va face lumina”

OPTIMISM Seful MApN crede ca vom afla adevarul Ministrul Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, considera ca, pana la urma, britanicii vor aproba desecretizarea contractului de achizitie a fregatelor.

Capital: Cum va explicati faptul ca, de-a lungul anilor, mai toate achizitiile de tehnica militara realizate de MApN sunt la mana a doua?

Teodor Atanasiu: Nu au fost banii necesari pentru a schimba aparatura cu una la prima mana, pentru a fi compatibila NATO. si la mana a doua, ele au o valabilitate destul de mare. In momentul achizitiei, fregatele erau la jumatate din perioada de viata, iar la MIG-uri, singura schimbare este legata de sistemul de dirijare. Oricum, primele MIG-uri “expira” in 2009, iar ultimele in 2012.

Capital: Totusi, MApN primeste in fiecare an un buget considerabil, mult mai mare decat cel de la sanatate sau invatamant.

Teodor Atanasiu: Teoretic, avem un buget mare. Dar, cel putin in ultimii cinci ani, pentru achizitii s-au alocat doar 18-20% din suma. In vest, se investeste si 40% din buget in aparate noi. Noi avem cheltuieli foarte mari cu fostul personal. si participarea in teatre de operatii ne solicita financiar.

Capital: Ati afirmat in presa ca ar fi posibil ca numai persoane “de la ministru in sus” sa fi primit mult discutatele comisioane din partea britanicilor. Ce trebuie sa intelegem?

Teodor Atanasiu: Este firesc ca britanicii sa nu fi negociat un astfel de contract decat cu persoane cu putere de decizie. Astfel, competente in aceasta achizitie au ministrul apararii nationale sau Guvernul. Este posibil ca fostul ministru (Ioan Mircea Pascu - n. red) sa isi fi delegat competentele, dar eu nu stiu de acest lucru.

Capital: Cine sunt cei care au negociat contractul pentru achizitia fregatelor din partea statului roman?

Teodor Atanasiu: De tot ce tine de achizitii se ocupa Romtehnica. Ei negociaza clauzele, insa nu ei stabilesc pretul. Romtehnica primeste un comision din aceste contracte, care poate fi de la 1%, in cazul achizitiilor valoroase, pana la 5% pentru celelalte achizitii. La acea vreme, directorul Romtehnica era un domn Cazacu (Aurel Cazacu - n.red), acum consilier in cadrul MEC.

Capital: Ati fost acuzat ca ati facut presei declaratii mult prea deschise pe acest subiect?

Teodor Atanasiu: Nu, dimpotriva, am vorbit cu primul-ministru si mi-a spus ca ma sustine. Cu presedintele nu am discutat si nici nu cred ca e nevoie. Am solicitat autoritatilor britanice desecretizarea contractului si astept un raspuns in curand. Ma astept sa fie favorabil, deoarece nu le convine ca asupra lor sa planeze o asemenea suspiciune.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.