Confruntat cu scăderea încasărilor la buget din cauza crizei, Guvernul a găsit o soluţie care va lovi tot în populaţia cea mai săracă: majorarea accizelor la băuturi şi tutun.
Accizele la ţigări vor creşte, în 2009, cu 14 euro la mia de ţigarete. Majorările vor avea loc în două trepte, 7 euro de la 1 aprilie şi 7 euro de la 1 septembrie. Creşterea este de 31%, raportată la nivelul actual al accizei minime, care a fost stabilit în decembrie la 44,64 de euro pe mia de ţigarete. La pachet cu accizele la ţigări se vor majora şi taxele la alcool – cu 11 euro pe hectolitru la produsele alcoolice fermentate şi sigilate şi 13,96 euro pe hectolitru la restul băuturilor alcoolice. Scopul urmărit de Guvern prin majorarea accizelor a fost să-şi rotunjească veniturile la buget – afectate de criza economică. Suma pe care mizează statul este de 700 de milioane de lei (0,12% din PIB), potrivit raportului la Legea bugetului.
Însă efectele negative pe care reprezentanţii Guvernului nu le-au luat în calcul sunt expansiunea pieţei negre, creşterea inflaţiei şi sărăcirea populaţiei.
Mai ieftin la negru
În privinţa primului efect, reprezentanţii a două dintre cele mai mari companii producătorare de tutun, BAT şi JTI, au avertizat că, în condiţiile în care creşterea preţurilor ţigărilor nu are corespondent în creşterea puterii de cumpărare, piaţa neagră poate exploda, ajungând la 30% din total. Preţul unui pachet de ţigări din categoria cea mai vândută (Kent) cu acciza majorată ar trebui să ajungă la 7,7 lei, faţă de 6,5 lei în prezent.
Acelaşi pachet de ţigări poate fi cumpărat cu 1,33 dolari din Moldova sau 0,91 dolari din Ucraina, faţă de 2,3 dolari în România – preţul rezultat din conversia la un curs de 3,36 lei pe dolar. Rezultă deci un potenţial de câştig de peste 100% pentru contrabandişti.
Dacă Ministerul Finanţelor speră că va contracara contrabanda prin eforturi suplimentare ale Gărzii Financiare, alt efect negativ, care nu se poate evita, este creşterea inflaţiei cu circa 0,85% în 2009. Aceasta, în condițiile în care ponderea ţigărilor în coşul produselor analizate pentru determinarea inflaţiei a crescut, de anul acesta, de la 423 la 459 din 10.000, amplificând astfel efectul inflaţionist.
Însă cel mai dureros impact al creşterii preţurilor ţigărilor se vede la nivelul familiilor sărace. După cum recunoaşte şi statul – impunând chiar taxe în acest sens – fumatul este un viciu, iar cererea este inelastică, nereacţionând la schimbările de preţ. În cazul familiilor cu venituri mici, la fiecare 100 de lei cheltuiţi, 9 lei se duc pe ţigări şi tutun, faţă de 7,7 în 2007, potrivit INS. Cheltuielile cu tutunul au o pondere mai mare în total decât cele cu îmbrăcămintea, educaţia sau transportul, iar o creștere a celor dintåi va determina scăderea altor cheltuieli la care populația cu venituri mici renunță mai ușor (pentru educație, recreere, cultură).
«În medie, 75% din prețul unui pachet de țigarete reprezintă taxe. Putem spune că avem ca principal obiect de activitate colectarea taxelor de la consumatori.»
Gilda Lazăr, corporate affairs manager JTI
