Tone de hartii iau locul cartilor de munca

Prin introducerea Registrelor de evidenta a angajatilor, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) obliga firmele sa inscrie toti salariatii in catastife care amintesc de epoca de aur a cronicarilor romani. Cornelia Postolache de la firma Corimpex apreciaza ca ,,Noile reglementari juridice se inscriu perfect in legile absurdului. Daca ai 4.000 de angajati, incepi sa-i introduci intr-o baza de date in computer pentru a putea, cu ajutorul unui program special, sa-i ordonezi dupa data angaj

Prin introducerea Registrelor de evidenta a angajatilor, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) obliga firmele sa inscrie toti salariatii in catastife care amintesc de epoca de aur a cronicarilor romani. Cornelia Postolache de la firma Corimpex apreciaza ca ,,Noile reglementari juridice se inscriu perfect in legile absurdului. Daca ai 4.000 de angajati, incepi sa-i introduci intr-o baza de date in computer pentru a putea, cu ajutorul unui program special, sa-i ordonezi dupa data angajarii. Altfel este imposibil. Dupa ce PC-ul a facut aceasta operatie, te apuci si copiezi cu pixul pe hartie ceea ce ai inregistrat electronic.,,
In plus, registrele ocupa mult mai mult spatiu si, datorita sistemului complicat de inregistrare si utilizare repetata, se vor deteriora cu rapiditate. Legea prevede o fila in Registrul de evidenta pentru fiecare angajat. Nenumaratele schimbari care pot interveni in raporturile de munca ale unei persoane vor duce la depasirea spatiului rezervat, ceea ce va genera reportari la sfarsitul registrului. Fizic, este insa imposibil sa se incheie concomitent transcrierea datelor pentru 4.000 de angajati, pentru a putea continua consemnarile pentru angajatul a carui fila s-a epuizat. In HG nr. 247 din 2003 se prevede ca se poate infiinta un nou registru numai in momentul in care primul a fost incheiat. SNTF are acum de completat 400 de registre, Metrorex 160, RATB tot atatea.
Nici unul dintre directorii cu care am discutat nu poate intelege de ce se desfiinteaza carnetele de munca. ,,In ele puteai vedea evolutia in cariera, seriozitatea omului fata de un loc de munca, performanta in functie de cresterile salariale. Acum nu vom avea date relevante decat de la ultimul loc de munca, pentru ca noul cod ne restrictioneaza accesul numai la functiile indeplinite si la durata angajarii in locuri anterioare – explica Virginia Dobre, consultant in resurse umane la firma Management Consulting.,, In schimb, efortul de a consemna datele despre salariati se va dubla. Angajatorul trebuie sa scrie toate detaliile in Registrul general de evidenta si sa alcatuiasca pentru fiecare salariat cate un dosar. Se dubleaza munca, iar spatiile necesare pentru depozitarea documentelor trebuie sa se inzeceasca.
Liniile directe cu inspectiile de munca s-au inrosit in ultimul timp. suvoiul de intrebari si probleme aduse in atentia MMSS de catre angajatori creste continuu. Reglementarile juridice sunt neclare si insuficiente. Simpla consemnare a salariului de baza da mari batai de cap angajatorilor. Domnul Liviu Cleuciuc, presedintele Uniunii Nationale a Angajatorilor din Romania, detaliaza: ,,In unitatile de invatamant fac parte din salariu de baza urmatoarele sporuri cu caracter permanent: spor de dirigentie, de stres, vechime neintrerupta etc. In situatia in care nu mai are dirigentie, salariul de baza se schimba, deci trebuie deschisa alta rubrica in registru. Exemplele pot continua in toate domeniile unde salariul de baza este stabilit functie de norma de lucru.,,
Noul sistem creeaza mari probleme inspectiilor teritoriale de munca si in privinta spatiilor de lucru. Dupa ce s-au prelungit termenele de inregistrare, afluenta angajatorilor s-a redus. In Bucuresti s-a ajuns de la 8.000 de solicitari de registre pe zi, la 150-300 de bucati. Reprezentantii unitatilor nu mai revin sa ia registrele dupa ce sunt stampilate. Camerele de depozitare sunt total necorespunzatoare si insuficiente. Inspectorii nici nu vor sa se gandeasca la problemele care vor aparea cu arhivarea registrelor firmelor radiate. Lunar se desfiinteaza cateva sute de intreprinderi. Ele trebuie sa predea registrele la inspectoratele de munca unde vor fi pastrate, potrivit legii, timp de 50 de ani.
Toti spun ca nu numai cadrul legislativ nu a fost bine gandit, dar nici sistemul logistic, de dotare si organizare a muncii nu a fost pregatit pentru introducerea acestui sistem de evidenta care nu ajuta pe nimeni. Cei 20 de inspectori din Bucuresti nu vor putea controla nici macar o data pe an cele 5.000 de firme care le revin. Situatia este similara la nivelul intregii tari. Ca sa nu mai punem in discutie faptul ca si ei sunt depasiti de nenumaratele probleme generate de noul sistem la care nu au raspunsuri. De sus, de la MMSS, toate schimbarile sunt insa apreciate ca veritabile succese.

Sfatul avocatului

Dan Dascalu, avocat, firma David & Baias SCPA

Efectul principal al reglementarilor privind Registrul general de evidenta a salariatilor va fi cresterea responsibilitatilor angajatorului in pastrarea evidentei inregistrarilor referitoare la raporturile de munca, angajatorul fiind obligat sa centralizeze si sa pastreze toate aceste informatii. Legiuitorul a scapat insa din vedere corelarea acestei responsabilitati cu masurile de constrangere. Astfel, nu este prevazuta nici o sanctiune pentru angajatorul care, la incetarea activitatii sale, nu depune la inspectoratul teritorial de munca Registrul de evidenta a salariatilor. In plus, necorelarea acestei dispozitii cu cele referitoare la incetarea activitatii angajatorului ar putea sa conduca la numeroase situatii in care vor fi definitiv si iremediabil pierdute toate informatiile referitoare la drepturile salariatilor.

De asemenea, legislatia nu prevede obligatia angajatorului de a elibera angajatului o copie de pe documentele sus-aratate la momentul incetarii contractului de munca. In aceasta situatie, daca salariatul nu va solicita copiile respective, s-ar putea sa se afle ulterior in imposibilitatea de a obtine informatiile care ii vor fi strict necesare la alcatuirea dosarului de pensie sau in orice alte situatii care necesita dovada traseului profesional si a vechimii in munca.

Noua legislatie nu prevede ce se intampla in situatiile in care Registrul general de evidenta a salariatilor nu a fost intocmit si nu ar mai putea fi intocmit de angajator la momentul in care salariatul ar solicita sa se procedeze la inregistrarea informatiilor legate de raporturile de munca. Aceeasi lacuna se observa si pentru situatia in care angajatorul nu ar mai avea posibilitatea reconstituirii Registrului general de evidenta a salariatilor, in cazul in care nici dosarele personale ale salariatilor in baza carora ar fi urmat sa se realizeze aceasta operatiune nu ar mai exista. Ar fi fost indicat sa se instituie o procedura speciala, in baza careia salariatii sa isi poata dovedi drepturile legate de raporturile de munca, similara celei din legislatia carnetului de munca.

Nu in ultimul rand, consideram ca ar fi fost utila stipularea expresa a unei proceduri judiciare de control asupra inscrierilor in Registrul general de evidenta a salariatilor. Potrivit principiului constitutional al accesului liber la justitie, cel nemultumit de modul in care s-au facut inregistrarile in Registrul salariatilor se poate adresa justitiei, competenta fiind a instantelor specializate, de dreptul muncii. Procedura este insa cea de drept comun, iar in aceasta materie ar fi fost indicata o abordare flexibila, cu facilitati in ceea ce priveste admisibilitatea si administrarea probelor, astfel incat cei interesati sa poata dovedi usor vechimea in munca, mai ales in cazul in care inregistrarile in Registrul general de evidenta a salariatilor nu s-au facut ori au disparut din motive care nu le sunt imputabile.