Tehnologia pierde lupta cu birocraţia

eRomânia, platforma creată de guvernul României care ar fi trebuit să ajute la informatizarea şi interconectarea tuturor sistemelor de servicii publice, este abandonată de ani de zile, însă oficialii Ministerului Comunicaţiilor speră să o pună în funcţiune anul acesta, cu ocazia Centenarului.

Imaginează-ţi că poţi vinde şi cumpăra o maşină în doar cinci minute, fără să fie nevoie să stai la coadă la vreo instituţie a statului. De asemenea, înfiinţarea unei firme să se facă în mai puţin de 30 de minute, iar taxele şi declaraţiile fiscale să le poţi depune online. Multe alte exemple pot fi date, iar toate aceste lucruri se întâmplă în alte ţări din Europa şi ar fi fost posibile şi în România dacă portalul gândit de guvernanţi în 2009 ar fi fost întreţinut şi nu abandonat. Ţara noastră are una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, unii dintre cei mai buni specialişti în IT, însă cu toate acestea stăm foarte prost la capitolul digitalizare şi servicii de e-guvernare. Portalul eRomânia a fost gândit pentru a simplifica procedurile administrative şi pentru scăderea birocraţiei.

Proiectul face parte din Strategia Națională România Digitală. Pentru persoanele fizice urmau să fie disponibile 20 de servicii online precum e-Sănătate, e- Mediu, e-Transport, e-Agricultură, e-Justiție, e-Educație, e-Cultură, e-Biserică, e-Turism, e-Asociativ, e-Sport și e-Participare. În plus, eRomânia trebuia să conțină toate datele necesare prezentării României: istorie, geografie, cultură, turism, religie pentru toate cele 3.500 de comune, orașe și municipii, precum și partea de plată online a taxelor, dar și standardizarea autorizațiilor.

Portalul a fost dezvoltat de firma Omnilogic şi a costat 12 milioane de euro. Acesta a fost devenit accesibil online în primăvara anului 2014, iar de atunci a rămas neactualizat, iar în prezent nu mai poate fi accesat. Oficialii Ministerului Comunicaţiilor au declarat pentru revista Capital că se lucrează la platformă, iar aceasta va redeveni funcţională.

„Platforma e-România reprezintă un proiect care face parte din conceptul obiectivelor vizate de agenda digitală care a fost finalizat şi pus la dispoziţia administraţiei publice centrale şi locale încă din anul 2014, când s-a făcut acceptanţa finală. Având în vedere că anul acesta România va celebra Centenarul Marii Uniri, în vederea optimizării procesului de informare cu privire la evenimentele ce vor avea loc, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale analizează oportunitatea extinderii unui set de funcţionalităţi care ar putea face şi obiectul platformei eRomânia, sens în care este în curs de derulare o operaţiune de constatare tehnică, situaţie care poate genera întreruperi temporare ale sistemului“, se arată în răspunsul Ministerului.

 

În ceea ce priveşte alfabetizarea digitală a cetăţenilor României şi extinderea internetului, programul de guvernare conţine măsuri clare. Una dintre acestea prevede reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul, de la 30,3% în anul 2016 până la 25% în 2020. În vederea îndeplinirii acestei măsuri, guvernul vrea să pună în acord programelor școlare cu cerințele societății informaționale și cerințele pieței naționale și europene, prin încurajarea educației STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics).

De asemenea, să încurajeze alfabetizarea digitală la nivelul populației generale, prin facilități fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri procentului persoanelor ce nu au utilizat niciodată internetul, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale contribuie în mod direct la acoperirea zonelor nedeservite prin proiectul RONET, proiect care vizează conectarea a circa 700 de localităţi considerate „zone albe“ aflat în curs de implementare cu termen estimat de finalizare în decursul acestui an“, au mai declarat oficialii Ministerului Comunicaţiilor.

Cum e la alţii

Cele mai multe ţări dezvoltate oferă cetăţenilor lor servicii de eguvernare. Spre exemplu, în ţara noastră în ultimii ani cozile de la ghişeele de paşapoarte aminteau de vremurile comuniste. În ţări precum Statele Unite, Irlanda sau Estonia cererea se completează online, se ataşează o copie după certificatul de naştere sau vechiul paşaport, dacă doar se înlocuieşte, se încarcă o fotografie şi se efectuează plata. Paşaportul este livrat apoi prin poştă. Un alt caz în care românii sunt obligaţi să stea uneori şi două zile la coadă este la înmatricularea unui automobil. În Anglia, la achiziţionarea automobilului de la o altă persoană, se completează secţiunile specifice vânzării în certificatul de înregistrare al maşinii şi se semnează. O copie este trimisă la DVLA (Driver and Vehicle Licensing Agency), iar una rămâne la cumpărător. Noul certificat pe care va fi trecut noul proprietar va fi expediat de către DVLA pe adresa specificată în mai puţin de 14 zile de la data cumpărării. Fără alte acte, zeci de copii, bani şi timp pierdut. Pe ultimul loc Potrivit Eurostat, România e pe ultimul loc în ceea ce priveşte folosirea internetului de către cetăţeni în interacţiunea cu autorităţile publice. România a înregistrat un progres remarcat şi de autorităţile europene în anul când prim-ministru a fost Dacian Cioloş.

„În ceea ce privește dimensiunea serviciilor publice digitale, performanțele României se situează sub media UE, însă cu unele progrese. România a progresat în special în ceea ce privește furnizarea serviciilor, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni. În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea unei politici privind datele deschise.

În pofida acestor îmbunătățiri în legătură cu furnizarea, utilizarea serviciilor de e-guvernare rămâne cea mai scăzută din UE. O serie de măsuri luate de guvernul român au vizat consolidarea guvernanței și coordonarea implementării soluțiilor de e-guvernare.

În plus, o inițiativă inovatoare programul GovITHub a reușit să atragă un număr mare de experți în domeniul IT&C în scopul îmbunătățirii calității administrației publice și deschiderii unui întreg ecosistem al inovării, tehnologiei digitale și start-upurilor“ se arată în raportul de țară pentru România privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru anul 2018. Echipa GovITHub a dezvoltat proiecte precum Ghiseul.ro 2.0, Medicamentelipsa. ro – aplicaţie pentru actualizarea stocurilor de vaccinuri, desprevaccin.ro, Harta Serviciilor Sociale Licenţiate, RENSA – Registrul Electronic Naţional de Screening Auditiv etc. Din păcate întreaga GovITHub şi-a dat demisia în semn de protest faţă de OUG 13. Un alt pas înainte va fi făcut în vara acestui an când Ghişeul.ro va trece la la nivelul următor prin interconectarea Acces Point eDelivery, care permite instituțiilor publice naționale și europene să facă schimb de informații.

Astfel, dacă cineva primeste o amendă în Italia sau Spania sau oricare alt stat membru o va putea achita pe ghişeul.ro. De asemenea, atunci când se achiziţionează o proprietate în Europa, românii vor putea achita taxele pe ghişeul.ro. Tehnologia actuală, prin Acces Point eDelivery, se poate utiliza pentru a interconecta ghiseul.ro cu toate sistemele informatice utilizate de administrație, dar și cu platformele de internet banking sau aplicațiile de mobile banking. Pot fi transmise informații despre taxe, amenzi, notificări, autorizații, ajutoare sociale şi răspunsuri la notificări.

Acest articol a fost publicat în numărul 22 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna  4 – 10  iunie 2018