Angajaţii care îşi iau concediu medical fără să fie bolnavi sau cei care, în paralel cu indemnizaţia de părinte, obţin venituri muncind la negru, trebuie să stea cu ochii-n patru: pe urmele lor porneşte, de la 1 martie, Inspecţia Socială.
Avem un rol asemănător poliţiei“, spune Maria Muga, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii şi responsabilă cu activitatea instituţiei nou-înfiinţate. Ea explică pentru Capital în ce va consta, în mare, activitatea inspectorilor sociali: controalele se vor face la sesizarea terţilor, respectiv instituţiile Ministerului Sănătăţii sau către companiile care au suspiciuni privind corectitudinea angajaţilor aflaţi în concediu. „De asemenea, vom face controale şi în urma reclamaţiilor, dacă persoana s-a învoit timp de o săptămână pe caz de boală, dar suntem atenţionaţi că, de fapt, este plecată la munte sau la mare“, spune Maria Muga. De menţionat că, în acest caz, sancţiunile nu vor cădea în datoria Inspecţiei Sociale (IS), ci vor rămâne la latitudinea companiilor. „În ceea ce priveşte concediile de maternitate/paternitate, vom suna din uşă în uşă să vedem dacă persoana respectivă este acasă“.
În străinătate, astfel de controale sunt obişnuite. Tudor Mareş, inginer de profesie, povesteşte că, printre primele „şocuri culturale“ de care a avut parte în primul an de muncă în Italia s-a numărat şi contactul cu inspectorii sociali din Peninsulă. „Aveam gripă şi m-am învoit cinci zile de la serviciu. În a treia zi m-am trezit la uşă cu două persoane, care s-au prezentat ca fiind inspectori. Veniseră să verifice dacă eram acasă şi păream bolnav“. Când s-a întors la serviciu, colegii i-au spus că este absolut normal ca orice angajat care îşi ia liber să fie verificat. În următorii ani, această situaţie ar putea deveni uzuală şi în România.
Românii stau la pat doar două zile pe an
Dacă neseriozitatea angajaţilor români este o problemă invocată în permanenţă de companii, există şi criterii în funcţie de care ei merită totuşi o bilă albă. Într-un raport realizat în 2007 de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă (Eurofound), România ocupă ultimul loc în rândul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul angajaţilor care s-au învoit de la serviciu pe motiv de boală şi cuantumul zilelor petrecute acasă. Era firesc, astfel, ca firmele din România să nu se arate prea interesate de serviciile noii instituţii. „Deşi suntem una dintre cele mai mari companii private din România din punctul de vedere al numărului de angajaţi, nu ne-am confruntat până în prezent cu problema «falselor» concedii medicale“, spune Paula Neagu, director de comunicare Oracle România. „Aşadar, probabil că nu vom fi nevoiţi să apelăm la o astfel de instituţie. Cred că dialogul direct cu angajaţii este mai benefic şi mai productiv în eventualitatea unor disensiuni, indiferent de ce natură ar fi acestea“, concluzionează ea. „Până acum nu am avut probleme cu angajaţi care să îşi ia liber pe acest motiv şi cred că asta e o urmare firească a programului flexibil. Sunt colegi care preferă să vină mai devreme pentru a putea pleca să-şi ia copiii de la şcoală sau grădiniţă sau colegi care preferă să vină mai târziu şi pleacă mai târziu“, afirmă şi Corina Irimie, director de resurse umane al Microsoft pe regiunea România – Bulgaria.
Atribuţii cât pentru un întreg minister
Verificarea angajaţilor este doar o componentă dintr-un set larg de sarcini ce revine IS. Aşa cum se arată în statutul instituţiei, de la controalele în centre de plasament până la verificarea acordării prestaţiilor sociale (indemnizaţia de creştere a copilului, ajutoarele pentru întreţinere etc.), inspectorii vor sta cu ochii pe tot ceea ce presupune domeniul asistenţei sociale. IS va prelua astfel multe dintre responsabilităţile unor instituţii cu tradiţie, precum Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
În momentul lansării, IS va avea circa 300 de angajaţi, împărţiţi în opt inspectorate regionale. „Sperăm ca în câţiva ani să ajungem la 600-700 de inspectori“, spune Maria Muga.
Silitori in acte
Numărul angajaţilor care îşi iau concediu medical cel puţin o dată pe an depinde de cât de permisive sunt politicile guvernamentale în fiecare stat în parte. Astfel, în ţările nordice, salariaţii sunt plătiţi cu normă întreagă chiar dacă nu se prezintă la serviciu.
SURSA: Eurofound
Chiulul cu scutire medicala, pe val in Occident
SUEDIA Numărul de zile de concediu pe caz de boală a crescut, în medie, de la 17 pe an, în 1995, la 32 în momentul de faţă. Punctul de cotitură a fost 1998, când guvernul de la Stockholm a decis să crească numărul maxim de zile de învoire pe motive de sănătate. Un raport al guvernului estima, de curând, că la nivel naţional 430.000 de angajaţi (aproape 10% din totalul forţei de muncă) sunt învoiţi în orice moment pe caz de boală. De asemenea, un studiu realizat recent de Institutul Naţional de Sănătate arăta că absenteismul pe caz de boală costă economia suedeză 4,2 milioane de euro anual, respectiv aproape 0,2% din produsul intern brut.
SUA Două treimi dintre americanii care se învoiesc de la serviciu pe caz de boală sunt sănătoşi tun, remarcă un studiu realizat la finalul anului trecut de compania de resurse umane CCH Incorporated. Drept dovadă, 37% dintre companiile participante au declarat că zilele în care se îmbolnăvesc cel mai frecvent angajaţii sunt luni şi vineri, dar şi zilele din jurul sărbătorilor de iarnă.
MAREA BRITANIE Absenteismul pe caz de boală costă economia britanică circa 13,4 miliarde de lire sterline anual, relevă un studiu realizat de compania de asigurări AXA. Un britanic lipseşte, în medie, şapte zile de la serviciu pe an, iar angajatorii sunt de părere că 12% dintre învoiri sunt false. Principalele motive pentru care se scutesc angajaţii sunt virozele şi durerile de spate. În cazul absenţelor pe termen lung (peste o săptămână), sunt invocate, de cele mai multe ori, diverse afecţiuni psihice – stres, depresie sau anxietate.
