Mediul de afaceri reclamă lipsuri importante din proiectele noilor coduri: contractele de cesiune a drepturilor de autor, convenţiile civile şi tolerarea întârzierii plăţilor datorate IMM-urilor.

Pentru Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), proiectul noului Cod civil şi al celui de procedură civilă sunt incomplete. „Convenţiile civile de prestări servicii sunt necesare pentru flexibilizarea forţei de muncă, dar şi pentru combaterea evaziunii fiscale“, susţine Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR. De aceea, Consiliul a venit cu o serie de propuneri pentru completarea proiectului Codului civil, cum ar fi încheierea unor astfel de convenţii cu persoane fizice pentru desfăşurarea cu regularitate a unor activităţi care nu depăşesc în medie trei ore pe zi sau pentru activităţi temporare sau ocazionale, sau în cadrul unor proiecte care au o durată de derulare de maximum trei ani. Angajatorii ar trebui să înregistreze convenţiile la inspectoratele teritoriale de muncă în termen de 20 de zile de la încheierea acestora. De asemenea, CNIPMMR propune ca în cazul drepturilor de autor să se includă următoarea menţiune: „condiţiile încheierii şi derulării contractelor se stabilesc prin lege specială“. Reprezentanţii IMM-urilor susţin că şi acestea sunt contracte civile, trebuind prin urmare să fie regelementate prin Codul civil.

40% din IMM, blocate financiar

Studii realizate de CNPIMMR arată că peste 30.000 de IMM-uri au dispărut în ultimii trei ani ca urmare a blocajului financiar. La generarea acestui blocaj au avut o contribuţie importantă autorităţile şi instituţiile publice din domeniul sănătăţii, învăţământului, culturii, apărării etc., care plătesc cu întârzieri foarte mari contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor prestate de IMM-uri. În prezent, circa 40% din IMM-uri se confruntă cu probleme legate de blocajul financiar. Micii întreprinzători susţin că proiectul Codului de procedură civilă nu asigură combaterea eficientă a întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale şi nu reprezintă o îmbunătăţire a actualelor reglementări în domeniu. „O astfel de prevedere ar accelera fluxurile monetare în economie, viteza fluxului fiind în prezent de peste două ori mai mică decât în restul statelor membre“, spune Nicolescu.

Cu titlu de măsură anticriză, săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o strategie care modifică substanţial Directiva din 2000 privind combaterea întârzierii efectuării plăţilor. Autorităţile publice sunt astfel stimulate să dea un bun exemplu şi să îşi plătească facturile în termen de 30 de zile. În caz contrar, sunt obligate să plătească dobânzi, o compensaţie pentru costurile de recuperare şi o compensaţie forfetară de 5% din suma datorată, care se aplică din prima zi de întârziere. Modificările propuse reflectă importanţa efectuării la timp a plăţilor către întreprinderi, în special către IMM-uri.

«Întârzierea plăţilor de către administraţiile publice nu trebuie să mai fie tolerată, pentru a îmbunătăţi fluxurile de numerar ale întreprinderilor şi pentru a evita noi falimente.»
Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene

154-28812-13_bonta_rp_15.jpgAna Bontea,
director, CNPIMMR

Ce se întâmplă cu reglementarea convenţiilor civile de prestări servicii şi cu drepturile de autor?

Proiectul Codului civil trebuie să cuprindă şi reglementarea convenţiilor civile de prestări servicii. Limitarea, în prezent, a sferei de aplicare a convenţiilor civile numai la PFA nu corespunde practicilor europene şi, în practică, nu asigură soluţii. Proiectul trebuie să conţină şi un capitol care să se refere la contractele civile de cesiune a drepturilor de autor, astfel încât să se asigure cadrul legal pentru recompensarea şi impozitarea muncii creative şi artistice.

Cum se va evita un blocaj financiar şi se va reglementa problema întârzierii plăţilor?

Proiectul Codului de procedură civilă nu asigură combaterea eficace a întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale şi nu asigură transpunerea în legislaţia naţională a directivei europene în materie. Trebuie să se reglementeze finalizarea procedurii la primul termen de judecată, dacă există proces-verbal de recepţie, semnat fără obiecţiuni de debitor, şi factura comunicată, precum şi o taxă de timbru fixă şi redusă pentru procedura ordonanţei de plată, echivalente taxei pentru acţiunile în constatare.

154-28813-13_nicolescu_15.jpgSorin Nicolescu,
preşedinte, Olimpic internaţional

Ce se întâmplă cu reglementarea convenţiilor civile de prestări servicii şi cu drepturile de autor?

Companiile de turism au mare nevoie de reintroducerea contractelor civile de prestări de servicii. În lipsa acestora, noi nu putem plăti nici ghizii, care lucrează ocazional, câteva ore, nici pe cei care ne fac mici reparaţii la sediul firmei. În aceste condiţii, suntem obligaţi să-i plătim din buzunar, la negru. De exemplu, ne-am izbit de o problemă de acest gen chiar săptămâna trecută, când am invitat câteva persoane să susţină scurte expuneri în cadrul unei conferinţe.

Cum se va evita un blocaj financiar şi se va reglementa problema întârzierii plăţilor?

Este foarte important să se ia măsuri, astfel încât să nu intrăm în blocaj financiar. Vindem şi după aceea aşteptăm şi peste 90 de zile să ni se plătească facturile. Cel mai rău platnic este statul şi, probabil, de aceea „au omis“ includerea unor prevederi clare în proiectul de cod. Deşi sunt cuprinse în contract, penalităţile nu se plătesc şi am ajuns să emitem factura la un curs al monedei euro de 3,6 şi să încasăm banii acum când e 4,2. În felul acesta, nu ne acoperim nici cheltuielile.

154-28814-13_lilianabolan_15_rp.jpgLiliana Bolan,
consultant, B&B Expert

Ce se întâmplă cu reglementarea convenţiilor civile de prestări servicii şi cu drepturile de autor?

Normele de tehnică legislativă recomandă evitarea paralelismelor, respectiv evitarea reglementării aceleiaşi probleme în acte normative diferite. Contractul de cesiune a drepturilor de autor este reglementat în detaliu printr-o lege specială, Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor. În ceea ce priveşte contractul civil de prestări servicii, acesta nu este definit ca atare în proiectul de Cod civil, dar poate fi asimilat contractului de furnizare, care este explicitat la art.1775-1780 din proiectul de Cod civil.

Cum se va evita un blocaj financiar şi se va reglementa problema întârzierii plăţilor?

Puţini sunt cei care au dat statul în judecată pentru întârzierea plăţii. Pe de altă parte, toată lumea îşi doreşte să încheie şi să deruleze contracte cu statul, care este considerat un partener sigur. În ultima vreme însă, lucrurile s-au mai schimbat. Mulţi dintre cei care se află într-o situaţie critică îşi doresc să încaseze banii şi să renunţe la aceste contracte. Cred că ar trebui promovat mecanismul SOLVIT, prin care este informată Comisia Europeană în legătură cu astfel de probleme.

154-28815-13_catalinpredoiu_15_cc.jpgCătălin Predoiu,
ministrul justiţiei

Ce se întâmplă cu reglementarea convenţiilor civile de prestări servicii şi cu drepturile de autor?

Proiectul noului Cod civil prevede regimul juridic al contractelor la art. 1.176 şi următoarele, în cadrul dispoziţiilor generale ale Capitolului I „Contractul“ a Titlului II „Izvoarele obligaţiilor“ a Cărţii a V-a „Despre obligaţii“. Pentru aplicaţiile specifice ale convenţiilor civile în diferite materii, cum este de exemplu dreptul de proprietate intelectuală, ca şi pentru contractul de cesiune a dreptului de autor rămâne, după cum este şi firesc, ca acestea să fie guvernate de legislaţia specială în materie.

Cum se va evita un blocaj financiar şi se va reglementa problema întârzierii plăţilor?

S-a urmărit asigurarea cadrului procesual pentru garantarea respectării drepturilor procesuale ale părţilor, dar şi a exercitării acestora cu bună-credinţă, în scopul eliminării posibilităţilor de tergiversare a soluţionării cauzelor. Se instituie o procedură judiciară simplificată şi rapidă pentru obţinerea de către întreprinzătorul-creditor a titlului executoriu ce are ca obiect creanţa. Domeniul de aplicare a fost extins şi la raporturile dintre un întreprinzător şi o autoritate contractantă.