Sindicatele ies din carti in afacerea pensiilor ocupationale

Incepand de anul viitor ar trebui sa putem contribui la un fond privat daca vrem sa ne asiguram o pensie suplimentara la batranete. Un proiect de act normativ ce va reglementa schemele facultative de pensii ocupationale, elaborat de Ministerul Muncii, asteapta de mai mult timp sa fie discutat si aprobat de Guvern pentru a fi trimis Parlamentului spre adoptare. ,,Proiectul va ajunge la Guvern in urmatoarele saptamani,,, ne-a declarat ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu. Modificarile aduse recen

Incepand de anul viitor ar trebui sa putem contribui la un fond privat daca vrem sa ne asiguram o pensie suplimentara la batranete. Un proiect de act normativ ce va reglementa schemele facultative de pensii ocupationale, elaborat de Ministerul Muncii, asteapta de mai mult timp sa fie discutat si aprobat de Guvern pentru a fi trimis Parlamentului spre adoptare. ,,Proiectul va ajunge la Guvern in urmatoarele saptamani,,, ne-a declarat ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu. Modificarile aduse recent viitoarei legi, la propunerea Ministerului Finantelor Publice (MFP), ii nemultumesc insa pe cei care au sustinut-o cel mai mult: sindicatele. Acestea se vad, cel putin partial, scoase din cartile viitoarei afaceri.
In varianta initiala, un astfel de fond putea fi administrat atat de societati de asigurari, cat si de societati specializate nou-infiintate. Sindicatele incepusera deja demersurile pentru crearea unor societati de administrare, impreuna cu banci sau asiguratori. Proiectul a fost insa modificat radical, nemailasand loc pentru noii intrati pe piata. Singurele care vor avea dreptul sa administreze banii depusi de angajati pentru pensia suplimentara vor fi bancile, companiile de asigurari si fondurile de investitii. si nu oricare, ci doar cele mari, cu un capital de cel putin zece milioane de euro.
Potrivit ministrului finantelor, noile prevederi au in vedere siguranta contributiilor, acestea trebuind sa fie incredintate doar unor institutii cu experienta si bine supravegheate.
O alta schimbare considerata necesara de Tanasescu este incredintarea supravegherii si autorizarii societatilor care vor administra fondurile de pensii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), cu toate ca varianta initiala prevedea infiintarea unei noi comisii speciale.
Sindicatele sunt insa de alta parere. ,,Mai multe amendamente au fost formulate fata de recentele modificari ale proiectului in Consiliul Economic si Social (CES), ne-a declarat presedintele Blocului National Sindical (BNS), Minel Ivascu. Potrivit directorului economic al BNS, Steluta Enache, sindicatele nu considera normal ca supravegherea sa fie incredintata unei institutii care acum colecteaza contributii doar de la companiile de asigurari. ,,Fiind finantata de aceasta piata, ar putea favoriza firmele de asigurari in detrimentul bancilor si societatilor specializate. In plus, asiguratorii sunt mai familiarizati cu procedurile acestei comisii la autorizare,,, spune Enache.
Proiectul de lege scoate din joc societatile nou-infiintate
In cazul in care Guvernul nu renunta la CSA, sindicatele nu considera acceptabila decat autorizarea exclusiva a companiilor nou-infiintate ca societati de administrare, astfel incat concurenta pe piata sa nu fie afectata. Guvernul nu va renunta insa la CSA, aceasta urmand sa fie, cu siguranta, potrivit ministrului finantelor, institutia care va supraveghea si reglementa activitatea fondurilor ocupantionale de pensii.
Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Nicolae Crisan, ne-a declarat ca deja se iau masuri pentru aceasta extindere de activitate. ,,Va trebui sa fie modificata legea noastra, astfel incat sa avem acoperire si pentru aceasta activitate. Exista deja propuneri. Deocamdata nu avem foarta multa experienta in domeniu, dar vom obtine expertiza si in domeniul actuariatului,,, spune Crisan.
Un alt amendament formulat de sindicate vizeaza inlocuirea procedurii de autorizare a societatilor de administrare a fondurilor de pensii din varianta initiala. In primul proiect, pentru o societate specializata nou infiintata exista o dubla procedura: o autorizare pentru infiintarea ca societate comerciala si o alta pentru infiintarea fondului de pensii. Societatile de asigurari aveau nevoie de obtinerea unei licente pentru a infiinta un fond de pensii. ,,Modificarile propuse de Finante elimina complet societatile nou infiintate si prevad obtinerea unui simplu aviz de la CSA pentru societatile de asigurari, bancile si fondurile de investitii care vor sa administreze fonduri de pensii ocupationale. Este prea putin si, in plus, periculos,,, afirma directorul economic al BNS.
Potrivit afirmatiilor sale, desi proiectul viitoarei legi nu a fost modificat imediat dupa discutiile si amendamentele formulate de sindicate in CES, reprezentantii Ministerului Muncii au promis ca vor sustine, atunci cand actul normativ va ajunge sa fie discutat in Guvern, si includerea societatilor de administrare nou infiintate in sistem. Ministerul Finantelor ramane insa ferm pe pozitii. ,,Vor fi doar banci, asiguratori si fonduri de investitii. In nici un caz societati noi,,, afirma Mihai Tanasescu.
Fondul de pensii, ales doar de sindicat si angajator
Chiar daca nu se vor putea implica mai mult in administrarea fondurilor de pensii, sindicatele raman totusi singurele care, alaturi de angajator vor decide (incluzand si in contractul colectiv de munca) fondul la care angajatii dintr-o unitate sau dintr-o ramura vor contribui pentru pensiile ocupationale. Contributia este facultativa, dar daca decizi sa o faci nu poti merge decat la fondul ales de sindicat (sau asociatia salariatilor in unitatile fara sindicat) si angajator. Te poti retrage oricand, dar nu poti schimba fondul de pensii decat la schimbarea locului de munca. ,,Nu vom face un fond din pozitia de administratori, dar vom identifica si recomanda cu siguranta membrilor nostri unul serios,,, spune directorul economic al BNS.
Facilitatile promise de stat celor care vor contribui la viitoarele fonduri de pensii: deductibilitatea fiscala a contributiilor (in limita a 1-5% din venitul salarial brut pentru angajat si a unui procentaj similar din fondul de salarii pentru angajator) nu vor ajunge, insa, la toata lumea. Vor fi exclusi angajatii companiilor care au datorii la bugetul de stat, patronilor acestora nefiindu-le permise contributii la fondurile facultative de pensii.
Pensia suplimentara nu va fi accesibila nici bugetarilor, cu exceptia cazului in care acestia isi constituie singuri contributia, angajatorul, care este statul, neputand contribui la fondurile ocupationale.