Din punct de vedere strict comercial, problema este foarte simpla: Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a avut un singur ofertant interesat sa cumpere Sidex, si anume Ispat, parte a grupului LNM. Usinor nu a depus niciodata o oferta de cumparare; tot ceea ce doreau francezii era sa administreze pentru doi ani combinatul, urmand ca apoi sa se decida daca il cumpara sau nu. Teoretic, Ovidiu Musetescu, ministrul privatizarii, n-ar fi avut motive sa-i tremure mana pe stilou in momentul semnarii contractului de privatizare cu Ispat.

Practic, din punct de vedere diplomatic si politic, situatia nu este chiar atat de simpla. Chiar daca, in mod voalat, Usinor si-a manifestat nemultumirea fata de vanzarea Sidex catre grupul indian. Motivul? Decizia de a converti datoriile combinatului galatean in actiuni a schimbat total datele privatizarii, fata de momentul de inceput. Francezii au ales un moment foarte bun: vizita premierului Lionel Jospin in Romania. Combinatul roman nu este o miza doar pentru Guvernul de la Bucuresti, pentru ca vanzarea Sidex poate schimba raportul de forte pe piata otelului. Fuziunea intre Usinor si alte doua combinate, Arbed (Luxemburg) si Aceralia (Spania), in urma careia s-a creat cel mai mare producator mondial de otel, este anchetata de Comisia Europeana. In cazul in care fuziunea nu va fi aprobata, LNM va fi principalul producator de otel, prin inglobarea Sidex. LNM isi va intari, de asemenea, pozitia pe pietele europene, in concurenta directa cu Usinor sau cu partenerii companiei franceze.

In acest context nu sunt greu de imaginat presiunile care s-au exercitat asupra Guvernului roman in legatura cu semnarea contractului de vanzare a Sidex. Evenimentul a fost amanat cu cateva zile, chiar daca, in mod oficial, nimeni nu a legat acest lucru de vizita premierului francez sau de interesele Usinor. Interesant este faptul ca, indiferent ce face, guvernul Nastase se afla intr-o pozitie dificila. Vanzarea Sidex catre Ispat starneste resentimente din partea Frantei. Or, se stie, francezii sunt principalii sustinatori ai Romaniei in chestiuni de integrare europeana. Pe de alta parte, varianta propusa de Usinor, de preluare a managementului Sidex pentru doi ani, este sustinuta chiar de strategia propusa de Uniunea Europeana pentru combinat, care prevede restructurare, si apoi privatizare. Cu alte cuvinte, semnarea contractului cu Ispat, in actuala conjunctura, atrage unele semne de intrebare privind deschiderea Executivului de la Bucuresti fata de integrarea europeana.
Dimpotriva, decizia inversa putea atrage comentarii legate de seriozitatea romanilor in probleme de privatizare.

In mana statului sau in administrare privata straina, Sidex va continua sa dea batai de cap Guvernului. Daca problemele economice sunt rezolvate, in sensul ca bugetele scapa de povara unui etern datornic, iar statul isi ia de pe cap grija unor potentiale greve si a efectelor sociale, problemele politice s-ar putea sa fie de abia la inceput.