Se reintroduce serviciul militar obligatoriu?
Se reintroduce serviciul militar obligatoriu? Întrebat ce face președintele României, pe timp de pace, din postura de comandant suprem al Armatei, generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat că acesta are libertatea de a lansa concepte, după consultări cu specialiștii din administrația prezidențială, și poate verifica nivelul de pregătire al structurilor de apărare.
De asemenea, poate participa la exerciții și solicita analize relevante. El consideră esențial ca președintele să fie bine informat nu doar despre situația armatei, ci și despre starea generală a instituțiilor din domeniul apărării și securității.
„Poate să facă orice din punct de vedere al lansării unor concepte, după ce le analizează, împreună cu specialiștii de la administrația prezidențială. Poate să facă verificarea stadiului de pregătire. Poate să participe la exerciții, poate să ceară analize pe care el le consideră necesare. Trebuie să cunoască situația reală nu numai a armatei ci și a instituțiilor care sunt legate de apărare/securitate”, a declarat acesta pentru Adevărul.
Generalul (r) a mai spus că, dacă președintele are o viziune privind armata, cum ar fi creșterea numărului de militari, inițiativa trebuie să pornească de la direcțiile strategice stabilite de acesta. Ulterior, Ministerul Apărării și Statul Major al Apărării sunt responsabili să elaboreze solicitările și documentele necesare pentru punerea în aplicare a acestei viziuni.
De asemenea, Bălăceanu a subliniat că, în termen de șase luni de la preluarea mandatului, președintele trebuie să propună o nouă strategie de apărare a țării, iar până atunci trebuie să fie corect informat despre starea operativă a armatei și situația rezervei. Acesta a remarcat și faptul că niciun Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu a analizat până în prezent problema refacerii rezervei armatei.
„În primul rând, inițiativa unui președinte ține de direcțiile strategice. Și în baza direcțiilor strategice, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării trebuie să elaboreze aceste solicitări sau documentele necesare președintelui.
Pe de altă parte, la șase luni după instalarea președintelui, trebuie să fie aprobată noua strategie de apărare a țării, un document de bază. Ori, până la aprobarea acestei strategii, președintele trebuie să fie informat în mod real cu privire la starea operativă a Armatei României, cu privirea la rezerva Armatei României. Niciun CSAT nu a analizat până acum problematica legată de refacerea rezervei armatei României”, a spus el.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar putea deveni necesară
Generalul (r) Virgil Bălăceanu a afirmat că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar putea deveni necesară, având în vedere că cei care au făcut armata până în 2007 sunt treptat scoși din evidențele militare, iar rezerva nu poate fi completată doar pe bază de voluntariat. El a subliniat că președintele trebuie să fie pregătit pentru o eventuală decizie în acest sens și să dispună de analize privind rezerva, mobilizarea populației și apărarea teritoriului.
Totodată, acesta a criticat lipsa de acțiune în CSAT, întârzierile legislative și faptul că președintele nu se implică suficient în dialogul cu guvernul, parlamentul și comisiile de apărare, dând exemplu amânarea legii privind pregătirea populației pentru apărare, care trenează de trei ani, în contextul unui război aflat în desfășurare.
„Sigur că era necesar pentru că majoritatea celor care au îndeplinit serviciu militar până în 2007, începând cu următorii 4-5 ani, sunt scoși din evidența militară. Ori noi nu avem cu ce să-i înlocuim ca atare, neavând cum să-i înlocuim cu o rezervă pregătită pe baza voluntariatului, va trebui să reintroducem serviciu militar obligatoriu. Noi vorbim de un președinte care va conduce România în următorii cinci ani.
S-ar putea ca președintelui peste următorii 3-4 ani să i se propună reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Și atunci care va fi decizia președintelui? Președintele nu trebuie să aibă o analiză pe problematica legată de rezervă, de pregătire pentru mobilizarea populației, a economiei și a teritoriului? Se acționează extrem de puțin. Majoritatea factorilor determinanți în Consiliul Suprem de Apărare al Țării aparțin guvernului.
Sunt întârzieri cu privire la legislație. Președintele nu este într-un clopot de sticlă. El trebuie să se relaționeze cu guvernul, cu parlamentul, cu comisiile de apărare.
Nu am văzut niciodată o activitate pe care președintele să o aibă cu comisiile de apărare din Parlament și cu Guvernul pe problematica întârzierii unor legi. Cum ne explicăm că legea de pregătire a populației pentru apărare, întârzie de trei ani de zile, să fie aprobată, în condițiile în care războiul a început acum trei ani”, a explicat el.
Întrebat dacă acest lucru ținea de președinte, Virgil Bălăceanu a spus:
„Nu ține de președinte în mod direct, dar este din domeniul apărării. Există posibilitatea de participare la ședințele de guvern când se abordează o lege, inclusiv în domeniul apărării sau mai ales în domeniul apărării, sau problematizează într-o ședinţă de guvern neobţinerea avizelor la o lege care trebuie să ajungă în Parlament. Poartă discuții cu comisiile de apărare.
Noi avem președintele într-un sanctuar, care este Palatul Cotroceni, undeva se lucrează absolut separat de președinte în Piața Victoriei, la guvern, iar la nivelul parlamentului se întâmplă activități de care președintele nu știe decât când trebuie să promulge o lege.
Eu nu văd o legătură directă între cele trei instituții care din punct de vedere al apărării sunt fundamentale. Cine poate să facă un asemenea lucru, o asemenea legătură? Primul ministru? Nu cred. Președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților? Nu cred. Președintelor Comisie de Apărare din Senat? Nu. Președintele României este principalul responsabil pentru politica de apărare și politica externă a României”.
