La sfârşitul zilei de 6 mai, lumea întreagă va afla cine îi va succede lui Jacques Chirac în fotoliul de preşedinte al Franţei la Palatul Elysée. Pentru România, abia intrată în UE, alegerile prezidenţiale din Hexagon au o miză importantă. Ca regim politic, Franţa este o republică prezidenţială, în care şeful statului este ales prin vot popular direct şi are puteri asupra politicii externe, a celei economice, dar şi la nivel comunitar. Ca volum al PIB, Franţa este a doua putere economică în cadrul UE, după Germania.
SÉGOLÈNE ROYAL
Ségolène Royal s-a născut la Dakar, Senegal, în 1953. A reuşit cu greu să-şi convingă tatăl să o lase să-şi continue studiile şi, în cele din urmă, a absolvit Institutul de Ştiinţe Politice din Paris. Îşi începe cariera la 28 de ani, când devine membru al Consiliului Municipal din Trouville-sur-Mer.
A ocupat ulterior poziţia de ministru al Mediului, ministru delegat pentru Educaţie şi ministru delegat pentru Muncă şi Familie. Este guvernatoarea regiunii Poitou Charentes şi candidata la preşedinţie a Partidului Socialist.
Ségolène Royal este prima femeie cu şanse reale de a deveni preşedinte al Franţei.
Are o avere estimată la 1,8 milioane de euro şi venituri anuale de 116.000 de euro.
NICOLAS SARKOZY
Nicolas Sarkozy s-a născut la Paris în urmă cu 52 de ani şi este fiul unui emigrant maghiar şi al unei franţuzoaice cu rădăcini evreieşti.
Copilăria viitorului politician a fost influenţată de bunicul dinspre mamă, care l-a crescut. Nicolas Sarkozy susţine că tatăl său nu l-a învăţat limba maghiară. După absolvirea Facultăţii de Drept, urmează cursurile Institutului de Ştiinţe Politice din Paris. Îşi începe cariera politică la doar 22 de ani, devenind consilier municipal al oraşului Neuilly-sur-Seine. În cabinetul Raffarin deţine portofoliul Afacerilor Interne.
Este candidatul la preşedinţie al Partidului Uniunea pentru Mişcarea Populară, de orientare centru-dreapta. Are o avere estimată la 2,4 milioane de euro şi venituri anuale de 161.000 de euro.
Franţa în cifre
Produsul intern brut al Franţei a cunoscut una dintre cele mai mici rate de creştere anuale faţă de media înregistrată în Uniunea Europeană.
Populaţie 63.033.000
Imigranţi 4.900.000
PIB pe cap de locuitor 28.195,95 euro
Datoria publică (% din PIB) 64,7
Salariul minim 1.250 euro
Republica franceză este statul cu cea mai mare suprafaţă din Europa continentală, după Ucraina. În afară de teritoriul continental şi de insula Corsica, Franţa mai are patru posesiuni teritoriale situate în afara Europei: Guyana Franceză, Guadeloupe, Martinica şi Réunion. În 1956, după perioada de decolonizare care a urmat războiului de independenţă al Algeriei, a fost votată o nouă Constituţie, în timpul mandatului generalului de Gaulle, astfel luând naştere cea de-a Cincea Republică.
Cu toate că mai multe mari companii publice au fost integral sau parţial privatizate, precum Electricité de France (EDF), statul continuă să deţină părţi însemnate din firme din domeniul energiei, transportului şi industriei de apărare. Franţa este cel mai mare producător european din domeniul agricol, fiind şi al doilea exportator mondial din acest sector, după SUA. Doar 9% din forţa de muncă face parte dintr-un sindicat, o rată mult mai scăzută decât în Germania (27%) sau Marea Britanie (29%).
Între stânga si dreapta
«Am fost la vot, şi aţi văzut ce prezenţă numeroasă s-a înregistrat. Asta pentru că oamenii au de ales între două doctrine complet opuse. Este un semn că oamenii se gândesc la viitorul lor în Franţa.»
Bruno Vinette, director general Sofitel Bucureşti
Nu va exista protecţionism
«În fiecare campanie electorală se vorbeşte de protecţionism şi nu văd cum s-ar schimba ceva acum. Important este cum va fi aplicat programul economic al câştigătorului.»
Gérard Pesson, director financiar, Renault Technologie
Migraţia se va menţine
«Investiţiile franceze în România nu vor fi afectate, indiferent de cine va deţine puterea în Franţa. Schimburile economice şi migrarea forţei de muncă române vor continua şi ele.»
Michael Allardin, director general, Best Distribution
Schimburile comerciale
• Franţa ocupa, la 30 noiembrie 2006, locul trei în clasamentul partenerilor comerciali ai României cu o valoare totală a schimburilor comerciale de 4,177 miliarde de euro.
• La aceeaşi dată, Hexagonul se situa pe locul patru în ceea ce priveşte importurile din România (1,793 miliarde de euro) şi, respectiv, exporturile către ţara noastră (2,384 miliarde de euro), soldul României fiind negativ, de 590,58 milioane de euro.
• Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005, volumul schimburilor bilaterale a crescut, în total, cu 18,65%, exporturile cu 17,58%, iar importurile cu 19,69%.
• Dinamica schimburilor comerciale arată că, în anul 1997, valoarea totală a tranzacţiilor între cele două ţări a fost de 1,113 miliarde de dolari, soldul părţii române fiind negativ, de 183,1 milioane de dolari.
• Cu mici fluctuaţii, trendul a fost pozitiv. Astfel, în 2000 valoarea schimburilor comerciale a atins 1,647 miliarde de euro (un sold tot negativ pentru România, de 83,7 milioane de euro), iar în 2005 s-au înregistrat tranzacţii în valoare totală de 3,474 miliarde de euro şi un sold de -257,8 milioane de euro.
