Mihaela Andreescu, medic primar hematolog, doctor în științe medicale și cercetător științific a postat duminică pe internet un mesaj prin care vrea să își prevină colegii din sistemul medical asupra pacienților care prezintă cel mai mare grad de risc, în cazul înfectării cu noul coronavirus.

De asemenea, medicul a dezvăluit care este, în opinia sa, secretul reușitei pentru tratamentul aplicat bolnavilor de COVID – 19.

Concluzii ale studiilor efectuate

Covid 19 și trombozele – câteva idei rezultate din analiza studiilor efectuate până în prezent în lume.

(… )mecanismul prin care SARS-COV-2 acționează pare a fi motivul pentru care antiinflamatoarele nesteroidiene sunt contraindicate în Covid (acestea inhibă prostaglandina 2 și agravează disfuncția endotelială!!!); glucocorticoizii par să aibă și ei un efect de înrăutățire a disfuncției endoteliale, dar acest rol este controversat spre deosebire de cel cert al antiinflamatoarelor nesteroidiene. Pe de altă parte, statinele, vitamina C par să stabilizeze endoteliul vascular și ar putea avea un rol benefic.

Practic, necropsiile efectuate la pacienții decedați cu COVID-19 au relevat infectarea directă a celulelor endoteliale de către virus și leziuni de endotelită”, a scris Mihaela Andreescu, în prezent medic la Spitalul Clinic Colentina, pe Facebook.

”Nu există un pattern clar”

”Nu cred că există un pattern clar de acțiune al virusului la toți oamenii, deoarece fiecare organism este diferit, cu un fenotip HLA diferit și cu o genetică diferită.

Așa cum știm există haplotipuri HLA diferite. Să nu uităm că există de exemplu haplotipuri care ne conferă rezistență sau din contra sensibilitate la gripă – sunt oameni care intră în contact cu pacientul cu gripă și nu va face boala deși și gripa este înalt contagioasă – cu siguranță există haplotipuri HLA care ne pot conferi o predispoziție crescută la dezvoltarea unor “furtuni citokinice” mai severe sau o rezistență mai crescută sau mai scăzută în fața COVID-19 – rămâne de studiat acest aspect al geneticii individuale.

Iar legat de abordarea terapeutică, eu cred că pe lângă studiile pro și contra diferitele medicamente care se utilizează în prezent în terapia COViD-19, un lucru devine tot mai clar – e important ca tratamentul să fie început, cred eu, cât mai repede, până nu se ajunge într-un punct în care mecanismele compensatorii ale organismului sunt depășite și în același timp să nu uităm că este foarte important să avem în vedere interacțiunile medicamentoase și potențialele efecte adverse ale acestor medicamente”, a precizat medicul.

Pacienții cu grad ridicat de risc

”Să luăm pe rând categoriile de pacienți aflați la risc din punctul meu de vedere:
• Pacienții vârstnici, cu comorbidități, cu multiple terapii pentru afecțiunile pe care le au deja. Aici trebuie să avem grijă și la interacțiunile medicamentoase care pot apărea, la dezechilibrarea comorbidităților, în paralel cu terapia COVID-19.
• Pacienții cu status procoagulant aflați la risc, așa cum am văzut mai sus și aici includem și pacientul cu obezitate, fumătorul, diabeticul, nu numai pacienții cu sindrom antifosfolipidic sau diferite forme de trombofilie ereditară cu risc crescut. E foarte important să nu uităm aici de pacienții cu deficit de antitrombina III care nu răspund corespunzător la tratamentul anticoagulant cu LMWH și care trebuie montorizați și reevaluați corespunzător.
• Pacienții cu un anumit haplotip HLA care sunt predispuși la a face forme severe de furtună citokinică și care cel mai probabil vor avea un beneficiu crescut din tratamentul cu agenți imunomodulatori, precum anti-IL6 sau anti-TNF.

Factorul esențial pentru reușita tratamentului

Ceea ce ne transmit colegii din SUA este că, pe lângă cocktailul de antivirale, existent deja în protocoalele din Romania (Kaletra, Remdesivir, etc.) și de terapiile aprobate și aflate deja în protocoalele naționale (hidroxiclorochină+/-azitromicină, inhibitorii de IL-6) să folosim
medicamente care să asigure stabilizarea endotelială, medicamente antiaterosclerotice, precum statine, pentoxifilină, iar in grupele de risc crescut și atunci când nu există contrandicații – Aspirina în doză antiagregantă nu antiinflamatoare (75mg/zi) sau mai degrabă Clopidogrelul (Plavix), vit C.

De asemenea de introdus în protocoalele de terapie, anticoagularea, uneori cu doze mai mari de anticoagulant decât anticoagularea standard (rămâne de studiat mai departe ce doze sunt optime), atunci când statusul pacientului și comorbiditățile o permit.

Este esențial de precizat că timpul este cel mai important și cu cât tratăm cazurile selectate mai devreme cu atât putem preveni o evoluție spre o formă mai severă”, a mai scris dr. Mihaela Andreescu.

Puteți citi mai jos întreaga postare: