«Românii s-au bucurat în ultimul an de o creştere de 18% a veniturilor, triplă faţă de media din regiune şi cea mai mare de până acum, la nivel naţional“. Așa începea unul dintre articolele ediției din 27 septembrie 2007 a publicației de față.
A fost ultimul an în care salariile românilor au cunoscut o asemenea evoluție galopantă, anii următori fiind marcați de creșteri nesemnificative, adesea sub rata inflației, sau, cum a fost cazul anul trecut, chiar de scăderi.
În 2011, lucrurile par a lua turnura la care speram, majoritatea companiilor bugetând pentru acest an salarii mai mari. O arată atât statisticile publice, cât și cele înaintate de agențiile de recrutare.
Nu este motiv de entuziasm exagerat: în final, angajatorii nu s-au dovedit din cale-afară de generoși, majoritatea limitându-se la măriri 8%. Există însă și excepții.
Potrivit Danielei Lorincz, coordonator recrutare în cadrul Barnett McCall, divizie a Gi Group România, sectorul care merge acum cel mai bine este industria producătoare, cu precădere tot ce înseamnă oțel, unde, datorită revi­talizării exporturilor către statele emer­gente (în special Rusia, China și India), salariile siderurgiștilor (fochiști, laminori etc.) au crescut cu 8%-10%, la presiunea sindicatelor.
Industria auto s-a bucurat și ea de o revenire, mai ales pe partea de componente și subcomponente, veniturile angajaților din linia de producție crescând cu aproape 10%. În schimb, cea mai firavă evoluție salarială a revenit angajaților din FMCG, retail, bănci și asigurări. Atât de mică încât e posibil ca aceștia nici măcar să n-o fi observat: de 3%.
În timp ce majoritatea sectoarelor economice au fost grav afectate de criza financiară a ultimilor trei ani, în unele dintre acestea, în frunte cu IT-ul și pharma, angajații și-au îngroșat conturile chiar și pe timpul recesiunii.
Aceasta, chiar dacă măririle de care au avut parte au fost modice, de 5%-6%, marjă cu care este de așteptat să evolueze și până la finalul lui 2011. În cazul industriei farmaceutice, de exemplu, nici în anii de criză salariile reprezentanților medicali nu au scăzut decât excepțional sub 500 de euro, în cazul angajaților cu vechime acestea ajungând la 900 de euro.
E vorba, atenție, de baza salarială, completată de comisionarea în funcție de vânzări (rar se întâmplă ca două companii farmaceutice să aibă aceeași schemă de bonusare, motiv pentru care e dificil de estimat venitul final mediu al angajaților din industrie).
O altă poziție aflată la mare căutare în pharma în ultimul an este cea de clinical research associate (specialiști responsabili cu monitorizarea și coor­donarea studiilor clinice).
Salariile acestora pornesc de la 1.000 de euro, pentru un angajat cu experiență de șase luni, în timp ce pentru un specialist cu pestre trei ani în domeniu minimul este de 1.600 de euro.
Angajări se fac, dar pe termen scurt
Cei care urmăresc oferta „publică“ de joburi vor observa că domeniile sus-menționate nu coincid decât tangențial cu datele venite de la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, unde cele mai numeroase recrutări vin din zonele agricultură, silvicultură și piscicultură, bunuri de consum, producție de înghețată și bere, dar și de componente electronice.
În toate aceste sectoare angajatorii caută salariați temporari, aceasta fiind perioada în care producătorii își fac stocurile pentru sărbătorile de iarnă. Aceasta, pentru că „remarcăm un grad semnificativ de precauție la angajări, manifestat prin începerea relațiilor de muncă în baza unui contract pe perioadă determinată, cu durata cuprinsă cel mai adesea între trei și șase luni.“
Poate cea mai pozitivă și așteptată tendință din piață este, în cuvintele reprezentatei Barnett McCall, „deschiderea tot mai mare a companiilor spre dezvoltarea de programe de internship și spre angajarea  de studenți sau proaspeți absolvenți pe care să-i crească în cultura organizațională proprie. Cu siguranță că și factorul financiar are un cuvânt de spus aici, așteptările salariale ale acestei categorii de candidați fiind mai temperate.“ Despre salariile la care pot spera tinerii debutanți, în caseta din pagina anterioară.

Derapaje
3.000 de aplicații pentru un singur job
Potrivit Laurei Chilom, consultant HR al eJobs, „în ultimiul an nu au existat modificări majore cu privire la domeniile fruntașe, din punctul de vedere al numărului de posturi publicat pe site.
Totuși, în martie 2011, domeniile tehnice au cunoscut o ușoară creștere, fapt ce le-a readus în top 5, după o absență de aproape doi ani. În paralel, domeniile de mai jos sunt, totodată, și cele mai căutate de către candidați: de pildă, pentru fiecare poziție din vânzări, marketing și customer/client service există între 1.000 și 3.000 de aplicații.
La capătul opus, potrivit statisticilor ­eJobs, domeniile cu cea mai slabă ofertă din ultimul an sunt, în ordine, Guvernare/ ThinkTanks, Naval – Construcții navale, Protecția Mediului, Statistică/ Matematică și Protecția Muncii.

Industria, campioana angajărilor și a creșterilor salariale
Vorbim aici în primul rând de companiile din industria auto, de producătorii de componente și subcomponente electronice. Aici, angajații fără niciun fel de experiență primesc la angajare 170 de euro, urmând ca, după jumătate de an, să ajungă la circa 250 de euro. Chiar dacă veniturile sunt mici, mult sub salariul mediu pe economie, trebuie avut în vedere că la aceste sume se adaugă, aproape fără excepție, bonuri de masă, bonusuri de performanță și bonuri de prezență (metodă de remunerare pentru salariații care își iau cât mai puține zile de concediu medical sau de odihnă). De asemenea, angajatorii fie asigură, fie decontează transportul.
În același domeniu, una dintre pozițiile cu mare căutare este cea de inginer de proces. Potrivit Danielei Lorincz, apariția acestei meserii se află în directă legătură cu venirea unor mari investitori (Nokia sau Ford, de exemplu), companii care au nevoie de ingineri de proces pentru a se asigura că toate componentele care intră de la furnizori respectă standardele beneficiarilor. Pentru această poziție, salariile variază, în general, între 620 și 750 de euro.