Românii care vând pe OLX primesc notificări ANAF pentru venituri nedeclarate
ANAF a început să trimită, în ultimele săptămâni, notificări fiscale către cetățeni care au efectuat tranzacții cu ramburs prin intermediul platformei OLX. Măsura, aplicată în mod automatizat, a luat prin surprindere zeci, poate sute de persoane care nu desfășoară activități comerciale în sens clasic, dar care au trimis colete cu ramburs în scopuri personale, caritabile sau ocazionale.
Situația a fost semnalată pentru prima oară într-un grup de pe rețelele sociale, unde mai mulți utilizatori au postat imagini cu notificările primite și și-au exprimat nedumerirea și nemulțumirea. Scrisorile de la Fisc, tipărite și trimise prin Poșta Română, îi informează că au obținut venituri din activități economice și că au obligația de a depune declarații fiscale.
Cumpărători ocazionali profită de facilitățile oferite online, fără a deveni comercianți
Unul dintre cazurile care a atras atenția este al unei femei care trimitea pachete lunar către beneficiarii unei asociații. Într-un comentariu postat pe Facebook, aceasta explică ce s-a întâmplat:
„Ieri am primit această notificare prin Poștă de la ANAF. Din câte îmi dau eu seama, este vorba despre faptul ca am realizat venituri din rambursuri și nu le-am declarat. Eu nu am activitate economică online, nu vând lucruri de prin casă sau hainele rămase mici, tot ce am făcut este faptul că am profitat de transportul gratuit oferit de platforma OLX și am trimis pachete prin intermediul lor.”
Aceasta susține că nu a obținut venituri reale, ci a folosit funcția de „ramburs” doar ca o metodă de a transfera bani pentru costurile livrării. Într-un mod ingenios, destinatarii plăteau o sumă minimă pentru ca livrarea să fie gratuită, iar ea le returna contravaloarea direct în colet.
„A fost luna în care trimiteam beneficiarilor asociației și 10 pachete/lună. Ei achitau 20 de lei, eu le puneam banii în pachet și Fan Courier îmi dădea acești bani ramburs sau îi vira în cont.”
Obiecte personale și haine vechi, sub ochii autorităților
Alte persoane au povestit cum au vândut obiecte personale în mod ocazional – haine rămase mici, jucării, electrocasnice uzate – și totuși s-au trezit în baza de date ANAF. O mamă a explicat:
„Și eu am primit tot așa pentru că am vândut hainele vechi de la fetiță și jucăriile ca să îi iau un telefon.”
Un alt comentariu:
„Și eu la fel, am vândut hainele vechi, majoritatea clar în pierdere față de prețul cu care le-am achiziționat.”
Din comentarii reiese că nu este vorba despre sume mari sau despre activitate comercială constantă. Majoritatea vânzărilor au fost ocazionale, la prețuri reduse, și, în multe cazuri, doar pentru a elibera spațiu în casă sau pentru a face loc altor lucruri.
Notificările au data de depunere în trecut
Conținutul notificărilor trimise de ANAF a stârnit confuzie suplimentară. Potrivit mai multor mărturii, scrisoarea a fost emisă oficial pe 10 iulie și a ajuns în cutiile poștale abia în jurul datei de 25 iulie. Cu toate acestea, termenul-limită pentru depunerea declarației fiscale menționat era… 25 mai.
Acest detaliu birocratic a fost ironizat de utilizatori:
„Acum ar trebui să călătoriți în timp ca să le trimiteți declarația? Foarte penibili.”
Atitudinea ANAF a fost criticată de mulți internauți, care consideră că este absurd ca cetățenii care vând haine vechi sau trimit pachete personale să fie tratați ca potențiali evazioniști fiscali.
„Să ne ceară TVA pe chiloții vechi vânduți pe OLX.”
Unul dintre utilizatori a explicat și motivul probabil al acestor notificări în masă:
„Momentan nici ei nu au sume și speră ca românul să-și facă calcule, să-și plătească TVA-ul și să-i scutească de o muncă în plus.”
Vânzările ocazionale sunt permise, însă există o limită stabilită prin lege
Potrivit Codului Fiscal, persoanele fizice pot realiza venituri neimpozabile din vânzarea bunurilor personale, atâta timp cât nu desfășoară o activitate economică repetitivă și nu depășesc plafonul de 12 salarii minime brute pe an. Cu alte cuvinte, un cetățean poate vinde ocazional bunuri personale fără a avea obligația de a se înregistra la ANAF sau de a plăti impozit.
„Din câte știu eu, este voie să-ți vinzi produsele tale (haine, accesorii, etc) ocazional până la însumarea a 12 salarii minime brute/an”, explică un alt utilizator.
Totuși, ANAF poate interpreta unele activități ca fiind economice dacă sunt recurente, sistematice și generează venituri prin mijloace comerciale, cum ar fi vânzările online cu livrare ramburs.
Comerț cu haine la mâna a doua și ironii despre cariere politice
În mijlocul valului de notificări, ironiile nu au întârziat să apară. Un utilizator a făcut aluzie la scandalurile politice recente:
„Acum ai șanse mari să ajungi vicepremier. Trebuie doar să găsești un funcționar la ANAF pe care să-l mituiești vreo 8 ani și apoi să-l denunți.”
Comentariul face referire directă la cazul vicepremierului Cătălin Anastasiu, implicat într-un dosar de corupție privind funcționari publici denunțați după ani de colaborare.
ANAF, tăcere oficială. O campanie de verificare automatizată
Până în prezent, ANAF nu a emis un punct de vedere oficial privind amploarea acestor notificări sau criteriile pe baza cărora au fost identificate persoanele „vizate”. Unele surse din interiorul sistemului fiscal sugerează că este vorba despre o campanie automatizată, declanșată de raportările firmelor de curierat privind plățile ramburs efectuate în numele persoanelor fizice.
Este posibil ca algoritmii ANAF să fi considerat că acele plăți încasate de la Fan Courier, Sameday sau alți curieri constituie „venituri” și să fi declanșat notificări automate, fără o filtrare manuală care să distingă între comercianți și persoane fizice ocazionale.
