Romania si Bulgaria au luat note, dar nu de trecere

Rapoartele de tara au fost facute publice. Bilantul anului 2001 arata astfel: Romania indeplineste criteriul politic (existenta institutiilor democratice stabile, respectarea drepturilor omului, protejarea drepturilor minoritatilor), nu si pe cel economic (economie de piata functionala ce poate face fata presiunilor concurentiale din UE). Nu-si poate asuma nici obligatiile de stat membru. Desi adoptarea aquis-ului comunitar are loc in ritm alert, transpunerea in practica sufera. Mai clar, adopta

Rapoartele de tara au fost facute publice. Bilantul anului 2001 arata astfel: Romania indeplineste criteriul politic (existenta institutiilor democratice stabile, respectarea drepturilor omului, protejarea drepturilor minoritatilor), nu si pe cel economic (economie de piata functionala ce poate face fata presiunilor concurentiale din UE). Nu-si poate asuma nici obligatiile de stat membru. Desi adoptarea aquis-ului comunitar are loc in ritm alert, transpunerea in practica sufera. Mai clar, adoptam legile comunitare fara a avea mecanismul necesar aplicarii lor concrete.
Concluziile raportului Comisiei Europene nu sunt nici dezastruoase, nici optimiste. Progresele economice inregistrate in anul 2001 nu au reusit sa contrabalanseze problemele din anii anteriori. Cat despre data aderarii, Comisia a luat nota si ne sprijina in atingerea obiectivului, anul 2007. Cu alte cuvinte, nu ni s-a fixat data aderarii. Valabil si pentru vecinii nostri, bulgarii, alaturi de care am ramas sa formam al doilea val de state estice candidate la aderare. Aici intervine problema Bulgariei. Guvernul de la Sofia nu vrea sa alerge pe aceeasi pista cu Romania. Considera ca intra in deficit de imagine si ca sansele sale sunt afectate de rezultatele slabe ale vecinilor.
O paralela arata insa ca „deficitul de imagine” este mai degraba o gaselnita propagandistica. Intr-adevar, Bulgaria a fost nominalizata de catre Comisia Europeana ca avand economie de piata functionala si ca fiind ceva mai inaintata decat Romania in inchiderea capitolelor de negociere (22 fata de 13). Dar tot Comisia Europeana sugera, anterior publicarii raportului de tara, prin intermediul unui inalt oficial, ca o data mult mai fezabila pentru aderare ar fi anul 2009. In termeni de performanta economica, Economist Intelligence Unit a revizuit, de curand, in minus tinta de crestere economica a economiei bulgare pentru acest an, la 3%. EUROSTAT (institut de statistica al UE) a anuntat recent ca bulgarii sunt cei mai saraci candidati: peste 43% din venitul mediu personal este cheltuit pe mancare, comparativ cu 20% in cazul slovenilor si 21,1% in cel al cehilor. Romanii aloca mai putin cu un procent, circa 42% pentru alimente. Concuram pentru ultimul loc, inclusiv in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie a fondurilor de pre-aderare. Bulgaria este in situatia de a pierde o parte din finantarile UE. Anual, incepand din 2000, in tara intra 53 de milioane de euro. Lipsa proiectelor face ca doar 12 milioane de euro/an sa poata fi contractati. Seamana cu scenariul romanesc, diferite fiind doar sumele. Avand toate acestea in vedere, este putin probabil ca Bulgaria sa intre in UE in valul doi prim, ramanand, ca si Romania, sa fie in valul doi secund.    

Raportul Comisiei Europene pe anul 2000
Criteriul economic

Existenta unei economii de piata functionale
· Putere de cumparare – Romania a pierdut teren in procesul de reducere a decalajului fata de UE. PIB/locuitor (calculat la paritatea puterii de cumparare) ca procent din media comunitara a scazut, in ultimii cinci ani, de la 32% in 1995, la sub 27% in 2000.
· Inflatie – Desi in scadere, rata inflatiei a ramas la un nivel ridicat. In anul 2000 rata inflatiei (decembrie/decembrie) a fost de 40,7%, fata de 54,8% in 1999.
· Disciplina financiara – In sectorul de stat, cu precadere cel al utilitatilor publice, arieratele au crescut cu 50% in primele trei luni ale anului 2001 (3,2 miliarde de euro in martie, 7% din PIB). Situatia s-a deteriorat in continuare in trimestrul II.
· Sistemul financiar – Este subdezvoltat si nu poate asigura o intermediere eficienta intre
cei care economisesc si investitori. In iunie 2001 volumul total al activelor bancare reprezenta 24,7% din PIB-ul estimat, iar activitatea de creditare se cifra la doar 10,4% din PIB. Majoritatea creditelor comerciale au scadente foarte scurte, creditele ipotecare reprezinta putin peste 1% din totalul activitatii de creditare.
· Pietele de capital – Se afla intr-un stadiu rudimentar de dezvoltare, capitalizarea lor este foarte scazuta (in 2001, capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti era de 1,2 miliarde euro), activitatea de tranzactionare foarte scazuta.

Criteriul politic

Democratia si statul de drept
· Parlamentul – Capacitatea
Parlamentului de a-si indeplini functia esentiala de examinare analitica a legislatiei ramane
limitata.
· Executivul – Reglementarea legislativa prin ordonante de urgenta ramane o practica uzuala si a fost frecvent utilizata, fara o justificare clara.

Raportul Comisiei Europene pe anul 2001

Criteriul economic
Existenta unei economii de piata functionale
· Putere de cumparare – In anul 2001, PIB/locuitor a fost de doar 25% din media UE.
· Inflatie – Inflatia ramane ridicata, dar in scadere. Spre deosebire de anul trecut, incepand cu cel de-al doilea semestru al anului 2001, rata inflatiei are un trend descendent, in ciuda majorarilor de tarife la energie electrica (45,7% in 2000, 34,5% in 2001, 23,0% in iulie 2002).
· Disciplina financiara – In primele patru luni ale anului 2002, datoriile intreprinderilor de stat au crescut cu 13%.
· Sistemul financiar – S-a intarit considerabil, dar nu poate asigura o intermediere eficienta intre cei care economisesc si investitori. Sectorul bancar ramane subdezvoltat: volumul total al activelor bancare este sub 30% din PIB, volumul depozitelor bancare este de circa 20%, iar activitatea de creditare este de 10% din PIB.
· Pietele de capital – Raman subcapitalizate si in incapacitate de a mobiliza fonduri importante in anii urmatori.

Criteriul politic Democratia si statul de drept
· Parlamentul – Volumul mare de acte normative luate in discutie, termenele scurte si resursele limitate au un impact negativ asupra abilitatii de analiza in procesul legislativ. Exista ingrijorari in ceea ce priveste analiza inainte de adoptare a aquis-ului comunitar. Aparatul de specialitate al Parlamentului (experti, consilieri etc) este slab pregatit.
· Executivul – Reglementarea legislativa prin ordonante de urgenta nu s-a diminuat substantial. Cele mai multe acte normative examinate de Parlament in 2001 si 2002 au fost ordonante de urgenta. Intrarea legislatiei in vigoare inainte de consultarea partenerilor sociali si posibilitatea amendarii ei ulterioare de catre Parlament provoaca instabilitate legislativa.