Economistul suedez Ulf Sandmark, membru al Institutului International Schiller, observator neutru al scenei politice mondiale, intr-un articol publicat in Dagens Industri si reprodus si in Romania, referindu-se la noul „Plan Marshall” pentru Balcani, ajunge la aceeasi concluzie ca si multi economisti romani, si anume ca „Balcanii, cu toate popoarele lor, vor fi tinuti in rezerva, pentru a desparti lumea, si nu pentru a face din aceasta regiune puntea de legatura care ar putea fi”. El subliniaza rolul de tampon al Balcanilor intre Occident si triunghiul strategic China-Rusia-India, care ar putea ameninta actuala ordine mondiala. Venita din cea mai democratica tara occidentala, aceasta opinie merita sa fie cel putin discutata.
Alimentarea conflictelor in serie in zona Balcanilor (Bosnia, Kosovo, Albania), pe unde, intamplator, trece linia Huntington, a fost apreciata de unii observatori ca un raspuns la constituirea sistemului monedei unice europene (euro) fara aprobare de la „centru”. Deschiderea unui conflict intre ortodocsi si musulmani in Iugoslavia echivaleaza cu deschiderea cutiei Pandorei, despre care nu se stie daca si cum se va inchide vreodata. Comandantii trupelor KFOR se pare ca si-au indeplinit, in mare, misiunea si, abia numiti, au plecat in concediu, lasandu-i pe sarbi si pe albanezi sa-si sparga in continuare capetele.
Aproape singurul program de perspectiva lansat in ultimii zece ani in Romania este Programul national pentru realizarea unui coridor economic intre tarile Asiei Centrale si Europa, cu tranzitarea Romaniei, ca o alternativa sudica la actualul coridor economic transsiberian Moscova-Vladivostok.
Romania propune prin acest program realizarea unei conexiuni prin Marea Neagra a portului Constanta, cel mai mare din zona, cu tarile de pe anticul Drum al Matasii si, concomitent, cu Occidentul, prin coridorul de transport paneuropean nr. 4 (Berlin – NALrnberg – Praga – Bratislava – Budapesta – Bucuresti – Constanta), cu prelungiri spre Salonic si Istanbul, si pe coridorul paneuropean nr. 9, ce urmeaza cursul Dunarii.
Realizarea acestui program este apreciata ca vitala pentru atragerea si dezvoltarea relatiilor cu investitorii strategici implicati in bazinul caspic, pentru satisfacerea cerintelor de piata ale tarilor de pe coridorul economic Est-Vest, pentru modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor si conectarea lor la retelele internationale, pentru mai buna valorificare a legaturilor Rotterdam-Constanta pe Dunare, cu dezvoltarea implicita a zonelor libere Giurgiu, Braila, Galati, Constanta Sud-Agigea. Reconstructia economica a Estului se pare ca este lucrul cel mai putin dorit, deoarece ar crea premisele integrarii continentului european, cu un sistem monetar propriu, bazat pe euro, si nu pe dolar, cum s-a stabilit in 1944 la Bretton Woods.
Desi Germania a oferit un miliard de dolari pentru refacerea podurilor pe Dunare, nu exista inca acordul Aliantei Nord-Atlantice pentru inceperea lucrarilor. In acest timp, flota fluviala a Romaniei este lichidata prin faliment, se pierd zilnic contracte comerciale importante cu partenerii de pe cursul Dunarii, cea mai mare investitie a Romaniei, Canalul Dunare-Marea Neagra, este nefolosita.
Numeroase tari si-au aratat interesul sa investeasca in zonele libere dunarene. Astfel, ministrul comertului si aprovizionarii din Egipt apreciaza Romania ca o cale privilegiata de acces spre pietele central-europene. Pentru Grecia, zonele economice libere dezvoltate de Romania la Constanta si in orasele dunarene Sulina, Braila, Galati, Giurgiu, localitati cu puternice comunitati elene, reprezinta o directie de dezvoltare a comertului reciproc si zonal.
In cadrul contractelor la nivel inalt romano-chineze, cu ocazia vizitei presedintelui Constantinescu in China, s-a aratat interesul pentru investitii chineze pentru dezvoltarea industriei in zonele libere din Romania, care au acces ieftin si usor catre restul Europei.
Slovacia doreste sa participe la finalizarea lucrarilor de investitii in zona libera Constanta, iar prin folosirea in comun a Dunarii, sa aiba un rol activ pe caile de transport care vor traversa Romania, din Asia spre Europa Centrala. In cadrul cooperarii Romania-Ucraina-Moldova, s-a discutat crearea zonei economice libere Galati-Giurgiulesti-Reni, mizandu-se pe facilitatile de transport prin Coridorul european 9, ca si pe alte proiecte in cadrul euroregiunii Dunarea de Jos.
Terminalele de cereale, pentru materii prime in vrac, de containere, petroliere, care sunt proiectate sau chiar finalizate in zonele libere dunarene, nu-si vor atinge scopul atat timp cat transportul pe Dunare ramane blocat. La pierderile directe de un miliard de dolari, inregistrate in economia romaneasca din cauza razboiului din Iugoslavia, se adauga efectele propagate pe termen lung asupra investitiilor straine, dezvoltarii colaborarii zonale, concesiunilor in zonele libere, dezvoltarii infrastructurii. Una dintre concluziile studiului economistului suedez este ca ar fi nevoie de un nou Tratat Bretton Woods, care sa sustina un plan amplu de dezvoltare zonala, de un nou sistem financiar international, in care productia, si nu globalizarea si speculatiile, sa primeze. Se poate oferi un „New Deal” omenirii prin sustinerea unei multitudini de proiecte care vizeaza dezvoltarea coridoarelor de transport intre Asia, Africa si Europa – puntea euro-asiatica ce poate ridica intreaga lume la un standard de viata modern.