Membrii statelor din noul consorțiu științific ELI-EIRC (Extreme Light Infrastructure – Research Infrastructure Consortium) și reprezentanți Uniunii Europene au ales pe 5 mai să renunțe la investiția de 320 de milioane de euro care a fost alocală „Laserului de la Măgurele”. În schimb, în urma acestei hotărâri, unitățile din Cehia și Ungaria vor putea primi fonduri europene, fiind unități care pot desfășura teste aproape de 100% din capacitatea proiectată.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat înființarea ELI-EIRC ca un consorțiu european pentru infrastructura de cercetare (ERIC) doar cu laboratoarele din Republica Cehă și Ungaria, fără cel din România, de la Măgurele.

„Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională”, se arată în comunicatul ELI, fără a se preciza însă și o dată certă.

“Întârzieri tipic românești”

„Neseriozitate, micile aranjamente de la încredințarea contractelor sunt printre cauzele care au dus la întârzierile tipic românești în a finaliza investiția la timp. Toate cele trei unități laser trebuia să poată accesa fonduri europene pentru activitatea anuală. Din cauza întârzierilor din România, consorțiul nu a mai putut fi finalizat cu trei laboratoare. Așa că s-a decis să se formeze un consorțiu cu două laboratoare pentru a se putea accesa fonduri europene”, a explicat un profesor din cadrul Institutului „Horia Hulubei”.

Un alt motiv pentru care Comisia Europeană și restul statelor partenere în cadrul proiectului au decis să excludă România a fost dorința de a sancționa limpede neseriozitatea partenerilor români.

„Am vrut să facem noi angajările, să dăm noi contractele cum vrem, să lucrăm cu parteneri din SUA și China, deși puteam colabora cu specialiștii care au lucrat la laboratorul CERN. Noi am vrut să lucrăm tipic românesc și apoi să mergem să ne târguim. Ei au spus că așa nu merge la ei”, a mai explicat profesorul.

Conducerea Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară- Horia Hulubei (IFIN-HH), instituția care administrează proiectul din partea statului român, susține că această decizie este una tehnică și că „Laserul de la Măgurele” este funcțional în acest moment.

„Sunt echipe care deja fac proiecte de cercetare. Laserul este funcțional. Sunt mai multe etape pentru acest proiect, dar el este funcțional. Este util și acum. Nu este adevărat că laserul nu este util, că nu este operațional. Aceste lucruri sunt minciuni”, susține directorul institutului.

În legătură cu statutul României în noul consorțiu ELI, Mărginean lasă să se înțeleagă că situația poate fi remediată și, în 2023, Laserul de la Măgurele să intre în consorțiu. „A fost o decizie politică să se aplice ca observator, iar dacă sunt sau nu întârzieri, eu nu pot comenta”, a mai declarat acesta.

De menționat că Mărginean a preluat conducerea institutului de la Nicolae Zamfir, în mandatul căruia s-au luat deciziile care au dus la întârzieri.

Cercetătorul Nicolae George Epurescu, unul dintre contestatarii fostei conduceri, explică faptul că Laserul este parțial funcțional și că de-abia în 2023 se va putea spune că „va fi gata”.

„Laserul funcționează cu o sursă de raze gamma. În acest moment se poate spune că parțial se produce sursa de raze gamma, lumina laserului, dacă pot spune așa. Problema este că, în acest moment, aceste raze nu sunt controlate în totalitate. Sunt probleme inclusiv cu amenajarea clădirii pentru că momentan nu ar permite ca aceste raze să fie controlate. După ce produce pe întreaga linie fasciculul de lumină de 10 petawați și sursa va fi controlată, atunci se poate spune că proiectul este gata. În rest, sunt doar declarații. Fiecare vede partea care îi convine”, explică cercetătorul.

Pe scurt, „Laserul de la Măgurele” este operațional, dar nu poate face testele pentru care a fost construit, ci doar unele mult mai simple. Și pe site-ul oficial al proiectului se precizează că doar unul dintre cele două laboratoare de cercetare cu ajutorul fasciculului gamma este gata. Al doilea este realizat în proporție de 20%.

„Drumul către succesul acestui proiect este în acest moment coordonat de o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului României și reprezentanți ai institutului care administrează proiectul. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume”, a transmis ministrul Ciprian Teleman, potrivit Europa Liberă.

Motivul principal al întârzierilor

Allen Weekes, directorul general al ELI-ERIC, susținea încă de anul trecut pentru The Optical Society că proiectul românesc va fi suspendat în așteptarea soluționării problemelor cu sursa de raze gamma.

Clădirea a fost amenajată greșit, în opinia consorțiului europeanEurogammaS. Acest consorțiu, format din universități și companii din domeniu, a refuzat să furnizeze și să monteze instalațiile care asigurau laserul, motivând că imobilul destinat cercetărilor nu este bine amenajat. Au propus să amenajeze pe propria cheltuială clădirea, dar au fost refuzați de directorul Nicolae Zamfir, potrivit Hotnews.

De la acel moment au pornit mai multe procese între EuroGammaS și partea română. Însă, mult mai important, din acest consorțiu fac parte oameni de știință reputați la nivel european care au putut influența decizia de a elimina România din ELI-EIRC. „De exemplu, mediul academic din Franța a refuzat să mai colaboreze cu România după disputa cu EuroGammaS. Este un consorțiu care are o reputație la care ține. Nu cred că reprezentanții Comisiei Europene au fost încântați că am ales pe banii lor să încercăm să lucrăm cu firme din SUA sau China”, a mai explicat Epurescu.

După anularea contractului cu EurogammaS, Zamfir a ales să încheie un contract cu o companie americană, fapt care a nemulțumit partenerii europeni.

„Conducerea Institutului are ca responsabilitate eliminarea diferendelor pe care IFIN-HH le are cu EuroGammaS. O parte dintre procese s-au închis, mai sunt unele în desfășurare, dar planul este de a închide toate aceste litigii rând pe rând, evident încercând să recuperăm din acele componente ce se pot recupera. Deci acesta este un pas – să reglăm relațiile cu EuroGammaS”, a mai explicat Teleman.

EuroGammaS este un consorțiu european care a fost implicat și în realizarea CERN, așa cum e cunoscut celebrul laborator pentru cercetare particulelor situat în Elveția.

Înființarea unui nou consorțiu

Pe lângă Republica Cehă și Ungaria, Italia și Lituania sunt membri fondatori. Germania și Bulgaria se alătură ca observatori cu scopul de a deveni, ulterior, membri cu drepturi depline. Alte țări europene și non-europene și-au exprimat interesul de a se alătura după înființare.

Facilitățile ELI ERIC sunt ELI-Beamlines în Dolní Břežany/Republica Cehă și instalația ELI-ALPS din Szeged/Ungaria. Acestea sunt primele laboratoare științifice la scară largă construite în cele mai noi state membre ale Europei, la un cost de 300 de milioane de euro fiecare – fonduri europene. Cehii și maghiarii angajează deja 600 de oameni de știință, ingineri și personal de sprijin din țările gazdă, din regiune și din străinătate.

Fuziunea este facilitată de o subvenție de 20 de milioane de euro acordată de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020 cunoscut sub numele de „Impuls”.

Care va fi viitorul României

După decizia din 5 mai, României îi rămân două variante. Prima este ca unitatea să-și continue activitatea și să recupereze întârzierile. Probabil pentru asta este nevoie de fonduri de la guvern, cel puțin în 2022 și 2023. Conform deciziei de înființare a consorțiului Eli de pe 5 mai, de-abia în 2023 unitatea din România va mai avea o șansă să adere în proiect.

Banca Mondială estima, în 2020, că întreținerea anuală a unității de la Măgurele costă 30 de milioane de euro, bani care vor fi acordați de la bugetul public, dacă Laserul nu va putea accesa fonduri europene. Excluderea din consorțiul ELI înseamnă tocmai faptul că această sumă trebuie obținută din bani publici.

Ministrul Teleman încă mai speră să obțină finanțări europene pentru finalizarea „Laserului de la Măgurele”. Acesta a transmis că negociază în acest sens cu reprezentanții organismelor europene.

În caz că Laserul de la Măgurele nu va fi finanțat cu bani de la bugetul public sau din fonduri europene, atunci singura șansă pentru evitarea falimentului științific al acestui proiect este reprezentat de parteneriate cu proiecte din afara UE.

Sursa foto: eli-laser.eu