Principalele subiecte de discuție au fost agricultura ecologică, implementarea Strategiei UE privind chimicalele și intervențiie pe tema produselor importate asociate defrișărilor.

De asemenea, delegaţia României a luat parte şi la o sesiune comună cu miniştrii energiei din Statele membre, în cadrul căreia au fost dezbătute subiecte precum o tranziţie justă în atingerea obiectivelor de schimbări climatice, pădurile şi lemnul în politicile de mediu, schimbări climatice şi energie.

„Capacitatea lemnului recoltat de a sechestra carbonul are o importanţă semnificativă în atenuarea schimbărilor climatice şi în realizarea unei economii cu emisii zero. Cu toate acestea, este important să ţinem cont de specificul local şi naţional al fiecărui stat. Aplicarea principiului utilizării în cascadă fără a ţine seama în mod corespunzător de circumstanţele naţionale poate exercita o presiune suplimentară asupra pădurilor şi poate avea ca rezultat o utilizare preponderent industrială a resurselor de lemn, cu un impact negativ semnificativ asupra aprovizionării pentru alte utilizări. În România, aproximativ 3 milioane de case depind de lemnul de foc. În aceste condiţii, lemnul utilizat pentru încălzirea locuinţelor din zonele rurale, precum şi pentru practicile tradiţionale locale, ar trebui să beneficieze de o derogare de la acest principiu”, a spus ministrul Mediului, Barna Tánczos, în cadrul sesiunii comune cu miniştrii energiei din statele membre, în care s-a adus în discuţie problematica pădurilor şi a lemnului în politicile de mediu.

Legat de tranziţia spre o agricultură ecologică, respectiv coerenţa europeană şi armonizarea pentru produsele de protecţie a plantelor, ministrul Mediului din România a arătat că ”una dintre măsurile prioritare din cadrul Planului naţional de acţiune privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor fitosanitare pe teritoriul României este promovarea bunelor practici agricole. Această măsură are, de asemenea, rolul de a proteja biodiversitatea şi de a conserva habitatele, având un rol decisiv în atingerea obiectivului propus la nivel european în cadrul strategiei „Farm to Fork”. În acest sens, considerăm că un cadru juridic mai strict ar putea răspunde nevoilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane”.