România ar fi putut avea o independență energetică mai mare. Ce spune Dumitru Chisăliță despre eșecul de la Pungești

La 13 ani de la începutul protestelor împotriva explorării gazelor de șist de la Pungești, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, revine asupra evenimentelor din 2013 și a consecințelor acestora asupra societății românești. Expertul în energie susține că lipsa dialogului dintre autorități și comunitatea locală, răspândirea informațiilor false și intervenția forțelor de ordine au contribuit la deteriorarea încrederii în instituțiile statului. În opinia sa, România a ratat și oportunitatea unei discuții fundamentate științific despre exploatarea gazelor neconvenționale.

13 ani de la protestele de la Pungești. Cum a început conflictul privind gazele de șist

Pe 14 octombrie 2013, locuitorii comunei Pungești, din județul Vaslui, s-au mobilizat pentru a împiedica amenajarea platformei unei sonde de explorare a gazelor de șist.

Cu câteva zile înainte, pe 3 octombrie, compania Chevron obținuse autorizația de construire pentru prima sondă de explorare din zonă.

Protestele au escaladat pe 16 octombrie, când intervenția jandarmilor și confruntările cu manifestanții au transformat conflictul într-un subiect de interes național.

Localnicii, sprijiniți de activiști de mediu și de persoane venite din alte regiuni, au blocat drumurile de acces către terenul concesionat și au solicitat oprirea lucrărilor.

Principalele nemulțumiri vizau riscul contaminării apelor subterane, lipsa consultării comunității și neîncrederea în garanțiile oferite de companie și de autorități.

În analiza publicată miercuri, 14 octombrie 2026, Dumitru Chisăliță amintește că zona a fost supusă unor măsuri sporite de securitate, iar mai mulți participanți la proteste au fost amendați sau reținuți temporar.

În 2015, Chevron s-a retras din România, invocând motive economice și condițiile pieței.

Pentru președintele Asociației Energia Inteligentă, evenimentele au avut însă consecințe care au depășit cu mult proiectul energetic.

Dumitru Chisăliță povestește ce a găsit la Pungești: Frica era alimentată prin informații false

Expertul în energie relatează că a mers la Pungești din proprie inițiativă, în calitate de specialist în petrol și gaze, pentru a discuta cu localnicii despre tehnologia utilizată și despre riscurile asociate acesteia.

El susține că atmosfera era dominată de teamă, neîncredere și informații contradictorii.

„Pungești nu a fost, pentru mine, un simplu loc pe hartă și nici un episod profesional bifat într-un CV. A fost o rană deschisă. Un moment în care am înțeles, poate pentru prima dată cu adevărat, cât de fragil este echilibrul dintre știință, adevăr și societate atunci când frica este folosită ca armă”, mărturisește Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, o parte dintre informațiile distribuite în comunitate prezentau scenarii alarmante, fără să fie susținute de explicații tehnice.

Expertul afirmă că a încercat să le explice oamenilor diferența dintre explorare și exploatare, precum și dintre riscurile reale și cele exagerate.

„Cu unii oameni am reușit să stau de vorbă. Îmi amintesc chipurile lor, obosite de muncă, marcate de griji vechi și noi. Oameni care m-au ascultat. Care au pus întrebări. Care au recunoscut că nu știu și că pot să înțeleagă dacă cineva le explică.”

Chisăliță spune că discuțiile au demonstrat că dialogul era posibil, chiar și într-o comunitate puternic divizată.

Totuși, el susține că au existat și persoane care au respins orice explicație tehnică și au reacționat agresiv la opiniile diferite.

Expertul acuză comportamentul autorităților: Statul a venit cu jandarmii, nu cu explicații

Una dintre cele mai dure critici formulate de Dumitru Chisăliță vizează modul în care autoritățile au gestionat conflictul.

Acesta consideră că intervenția forțelor de ordine, în absența unui dialog real cu populația, a amplificat neîncrederea și a transformat un proiect economic într-o confruntare socială.

Expertul relatează inclusiv un incident personal în care susține că a fost bruscat de jandarmi și amenințat cu confiscarea mașinii, deoarece vehiculul avea numere de înmatriculare din alt județ.

În analiza sa, Chisăliță critică atitudinea instituțiilor față de locuitorii comunei.

„Pungești a fost eșecul total al comunicării. Nu un eșec accidental, nu o neînțelegere regretabilă, ci un eșec asumat, repetat, cultivat cu cinism. Aici nu sa vorbit. Aici sa ordonat.”

El consideră că oamenii au fost tratați ca un obstacol în calea unui proiect strategic, în loc să fie implicați într-un proces transparent de informare și consultare.

„În loc de dialog – perimetru de securitate. În loc de răspunsuri – comunicate sterile. În loc de demnitate – bastoane și amenzi.”

În opinia sa, autoritățile au ratat posibilitatea de a explica beneficiile, limitele și riscurile proiectului înainte ca tensiunile să escaladeze.

România ar fi pierdut o oportunitate energetică după protestele din 2013

Dumitru Chisăliță susține că una dintre consecințele conflictului a fost abandonarea dezbaterii despre exploatarea gazelor neconvenționale.

Expertul consideră că fracturarea hidraulică a devenit un subiect evitat în spațiul public, în loc să fie analizată din perspectiva reglementărilor, a riscurilor de mediu și a potențialelor beneficii economice.

„Poate gazele neconvenționale n-ar fi fost aruncate la coș fără dezbatere. Poate România n-ar fi pierdut, odată cu Pungeștiul, și șansa unei maturități energetice.”

În analiza sa, acesta atrage atenția că tehnologia a fost asociată cu modul în care autoritățile au gestionat proiectul, ceea ce a îngreunat ulterior discuțiile despre utilizarea ei.

Chisăliță susține că România ar fi putut analiza mai aprofundat potențialul resurselor neconvenționale pentru securitatea energetică și reducerea dependenței de importuri.

„România stă pe resurse. Nu suficiente pentru aroganță, dar suficiente pentru independență parțială, pentru stabilitate, pentru negociere.”

Acesta subliniază că deciziile privind exploatarea resurselor ar fi trebuit să se bazeze pe evaluări tehnice, monitorizare, transparență și consultarea comunităților.

Totodată, concluzia sa privind oportunitatea energetică pierdută reprezintă o evaluare retrospectivă, nu o demonstrație că exploatarea gazelor de șist ar fi fost fezabilă economic sau lipsită de riscuri de mediu.

De la experiența de la Pungești la înființarea Asociației Energia Inteligentă

Dumitru Chisăliță afirmă că experiența din 2013 i-a schimbat perspectiva asupra rolului specialiștilor în societate.

Acesta spune că a fost afectat de ostilitatea față de experți și de dificultatea de a comunica informații tehnice într-un mediu dominat de suspiciune.

„Am plecat de la Pungești schimbat. Mai obosit. Mai sceptic. Mai trist. Am înțeles atunci că expertiza, oricât de solidă, este inutilă într-o societate care nu mai are încredere.”

Potrivit relatării sale, experiența a contribuit ulterior la apariția Asociației Energia Inteligentă, organizație pe care a înființat-o la aproximativ trei ani după proteste.

Scopul declarat a fost crearea unui spațiu în care problemele energetice să poată fi discutate pe baza informațiilor tehnice și a analizelor de specialitate.

„Asociația nu a fost un răspuns direct la Pungești, dar fără Pungești nu ar fi existat.”

Expertul explică faptul că și-a dorit o platformă care să contribuie la refacerea legăturii dintre specialiști, instituții și public.

În opinia sa, comunicarea din sectorul energetic trebuie să ofere explicații accesibile, fără să ignore complexitatea problemelor sau să transforme dezbaterile tehnice în confruntări ideologice.

Lecția protestelor de la Pungești, după 13 ani: Încrederea dintre stat și cetățeni trebuie reconstruită

La 13 ani de la proteste, Dumitru Chisăliță consideră că efectele conflictului continuă să fie relevante pentru modul în care sunt gestionate proiectele energetice și relația dintre autorități și comunitățile locale.

Acesta susține că problema fundamentală nu a fost doar opoziția față de gazele de șist, ci incapacitatea instituțiilor de a construi un dialog bazat pe încredere.

„Pungești nu a fost un accident. A fost rezultatul logic al unui cumul de eșecuri – eșecul comunicării, eșecul educației publice, eșecul instituțiilor de a construi încredere și eșecul societăților de a accepta complexitatea.”

Președintele Asociației Energia Inteligentă apreciază că România trebuie să învețe să gestioneze diferit proiectele cu impact economic și social major, prin informarea populației și implicarea specialiștilor încă din primele etape.

În opinia sa, lipsa unor explicații clare poate transforma orice investiție într-o sursă de tensiune, mai ales atunci când comunitățile locale consideră că deciziile sunt luate fără participarea lor.

„Pungești este despre cât de ușor poate fi alungată rațiunea din spațiul public și cât de repede poate fi înlocuită cu emoție brută, manipulată din ambele sensuri.”

Chisăliță încheie analiza subliniind responsabilitatea specialiștilor de a continua să ofere informații corecte, inclusiv în situațiile în care acestea sunt contestate.

„Și totuși, dacă există o ultimă lecție a Pungeștiului, aceasta este una a responsabilității. Chiar și atunci când nu suntem ascultați, datoria de a spune adevărul rămâne. Chiar și atunci când suntem respinși, obligația de a nu minți rămâne. Poate că nu schimbăm lumea. Dar refuzăm să participăm la degradarea ei.”