Revolutiile portocalii deschid drumul reformei economice

Shevarnadze a fost inlaturat prin ample proteste de strada dupa alegerile pe care le castigase in mod fraudulos. Noul presedinte, Mikhail Saakashvili, (36 ani), un avocat instruit la New York, a gasit o economie blocata. Georgia se confrunta cu o saracie generalizata ce ingrijora organizatiile mondiale, mari datorii ale statului si un sector privat subdezvoltat, care avea ca angajati numai 40% din populatia ocupata a Georgiei. Pentru noul guvern domeniile prioritare au devenit democratia si asig

Shevarnadze a fost inlaturat prin ample proteste de strada dupa alegerile pe care le castigase in mod fraudulos. Noul presedinte, Mikhail Saakashvili, (36 ani), un avocat instruit la New York, a gasit o economie blocata. Georgia se confrunta cu o saracie generalizata ce ingrijora organizatiile mondiale, mari datorii ale statului si un sector privat subdezvoltat, care avea ca angajati numai 40% din populatia ocupata a Georgiei. Pentru noul guvern domeniile prioritare au devenit democratia si asigurarea drepturilor civile, precum si reforma economica. In primul domeniu, cel al democratiei, Romano Prodi aprecia in septembrie 2004 ca „revolutia trandafirului“ a adus un nou climat in Georgia. Dar multe lucruri raman de facut pentru democratie, drepturile omului si instaurarea domniei legii, pentru a consolida fundamentul economiei de piata, pentru a asigura in mod adecvat functiile acesteia si mai ales pentru a rezolva conflictele din regiune“. Comisia Europeana aprecia, de asemenea, imbunatatirea spiritului cetatenesc si a activismului civic in comparatie cu regimul anterior.In privinta agendei de reformare a economiei, John B.Taylor, sub-secretar de stat pentru Afaceri interne din Trezoreria americana, identifica principalele obstacole ale Georgiei, precum prevalenta coruptiei, investitiile reduse in dezvoltarea capitalului uman sau restrictiile privind fluxurile de capital. Acesta lauda masurile noului guvern de a imbunatati colectarea taxelor prin diminuarea evaziunii fiscale, planul de reducere a taxelor actuale cu doua treimi, introducerea cotei unice de impozitare, precum si restructurarea guvernului. Ministrul economiei, Kakha Bendukidze, a declarat, de exemplu, desfiintarea Departamentului de Politica Industriala, a Agentiei Nationale de Investitii si chiar la desfiintarea propriului minister pana in 2007. Daca noul executiv de la Tibilisi a adus cota unica de impozitare, in Ucraina ea dateaza din regimul anterior revolutiei portocalii. Tranzitia nu va fi insa mai usoara nici pentru Yushchenko, care trebuie sa continue reforma economica si mai cu seama sa demonstreze o intarire a pozitiei in privinta fiscalitatii. El trebuie sa se confrunte, ca si omologul georgian, cu economia subterana puternica, avand chiar in randurile propriului parlament, „oligarhii“, noii imbogatiti suspectati de coruptie. Politica economica urmeaza asadar acelasi fagas: „instaurarea domniei legii“, reduceri de taxe si intoarcerea catre Occident, de unde se asteapta sa curga investitii directe. In aceasta teorie apar doua puncte slabe. In primul rand, Asia fura de sub nasul est-europenior capitalurile, asa cum arata un studiu al Boston Consulting Group. In estul Europei costurile sunt competitive, pietele sunt in crestere si atractive prin marirea preconizata a consumului privat. Capacitatile resurselor umane si productivitatea sunt excelente, iar mediul economic in multe privinte e mai bun decat in China. Mai mult, pietele de desfacere pentru productia externalizata de occidentali raman in Vest, deci Europa de Est ar fi mai avantajoasa. Dar companiile migreaza in China.O alta hiba a teoriei ar fi faptul ca prin adoptarea acelorasi reforme economice, cadrul economic se omogenizeaza, iar statele est-europene se vor lupta unele cu altele pentru investitii. Decisive vor fi pe de-o parte rapiditatea si calitatea reformei, iar pe de alta concentrarea pe avantajele competitive, caracteristice economiilor nationale. In cazul Georgiei, pozitia si istoria ofera un mare atu. Situata odata la intersectia marilor drumuri comerciale, confera si in prezent premise favorabile dezvoltarii intr-un nod regional (hub) pentru comunicatii si transport. In locul „drumului matasii“ Georgia poate deveni un „canal Suez pe uscat“ pentru transportul de titei si gaze naturale, oferind acestei tari un rol important in globalizare. Ceilalti economisti est-europeni sunt insa mai putin decisi in privinta directiei viitoare de dezvoltare si mai putin constienti de importanta concentrarii pe avantajele nationale in lupta pentru capitaluri.