Prosperitatea economică nu poate exista fără respect şi grijă faţă de oameni, mediu sau comunitate, în ansamblu. Criza economică actuală este şi o consecinţă a neglijării responsabilităţii sociale de către multe companii.
Conceptul de responsabilitate socială a companiei (Corporate Social Responsability) a pătruns de puţin timp în limbajul nostru, deşi sistemul funcţionează în SUA de aproape trei decenii. „A fost adus de companiile multinaţionale, care au dorit să promoveze strategiile ţării de origine în toate ţările în care şi-au extins activităţile“, explică Vasilica Ciucă, director general al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS). Acţiunile de responsabilitate socială corporativă (RSC) au atras prea puţin interesul publicului, chiar şi al presei, fiind asociate, de regulă, cu formule de publicitate sau de reclamă, mai mult sau mai puţin mascate. Cauza acestei percepţii este explicată tot de Vasilica Ciucă: „RSC înseamnă mai mult decåt acţiunile filantropice sau participarea cu donaţii la diverse acţiuni comunitare. Conceptul este mult mai larg. El cuprinde şi o componentă internă, care se referă la responsabilitatea socială voluntară a companiei faţă de propriii angajaţi. Companiile responsabile sunt cele care întreprind diverse acţiuni, dincolo de cele strict contractuale, care urmăresc bunăstarea, sănătatea, confortul angajaţilor.“ În opinia directoarei, această latură a responsabilităţii este extrem de importantă, pentru că acţiunile sporesc loialitatea angajaţilor şi contribuie la promovarea unei imagini pozitive a companiei în mediul de afaceri, dar şi în cel social, cu efecte pe termen lung asupra competitivităţii acesteia.
De altfel, cele două componente ale RSC, la nivel intern şi extern, nu pot exista decåt împreună şi într-o pondere echilibrată. O companie nu poate fi apreciată pentru responsabilitate socială numai prin prisma acţiunilor dedicate susţinerii comunităţii, dacă nu manifestă, în primul rånd, grijă faţă de angajaţii săi, grijă care excede obligaţiile legale. Dezvoltarea potenţialului oamenilor s-ar putea înscrie în acest concept. Prin lege, firmele sunt obligate să asigure, periodic, instruirea angajaţilor pentru a putea face faţă sarcinilor de serviciu. O companie responsabilă este însă cea care face mult mai mult. „Noi susţinem financiar tinerii consultanţi pentru a urma cursuri de specializare în străinătate, cheltuieli pe care nu le-ar putea suporta singuri“, ne spune Gabriel Sincu, senior consultant la Mazars Romånia. Conducerea INCSMPS plăteşte taxele pentru masteratele sau doctoratele tinerilor cercetători. „Cum altfel am putea creşte valoarea lor, întreabă retoric Vasilica Ciucă. Este însă şi o modalitate de a-i motiva, de a-i fideliza şi, nu în ultimul rånd, de a atrage mai multe proiecte cu ajutorul lor.“ Investiţia suplimentară în oameni se regăseşte în valoarea adăugată pe care o poate acumula compania pe termen lung.
Certificate de bună purtare
Studiul efectuat recent de INCSMPS, la nivel naţional, asupra responsabilităţii sociale a companiilor din Romånia a urmărit identificarea modului în care sunt percepute şi se aplică politicile de RSC în Romånia. Rezultatele cercetării au scos în evidenţă insuficienţa informaţiilor cu privire la semnificaţia sau importanţa programelor de RSC. Specialiştii institutului spun că nenumărate companii ale căror politici care se încadrează în concept, dar care, formal, nu sunt evidenţiate ca atare. Adică nu există un buget destinat special programelor de RSC şi nici raportări specifice.
În Romånia nu există nici organisme autorizate să efectueze auditul RSC, ca în străinătate, şi nici pårghii legislative menite să încurajeze astfel de practici. În ţările dezvoltate, numai companiile auditate pot participa, spre exemplu, la licitaţiile organizate de comunitate pentru efectuarea diferitelor proiecte. Dar şi formulele de evaluare sunt extrem de elaborate. JTI Romånia a fost evaluată, spre exemplu, de către Boston College Center for Corporate Community Relations din SUA, conform modelului Standards of Excellence. Gilda Lazăr, director corporate affairs, ne explică procedura: „Există şapte standarde după care sunt evaluate companiile, pe baza unui chestionar numit Diagnostic Tool, urmat de un raport detaliat. Raportul oferă o vedere de ansamblu a performanţei pe baza standardelor de excelenţă în domeniul CSR şi o compară cu cea a altor 183 de companii care au furnizat informaţii similare.“ Scorul obţinut de JTI plasează compania în primele 40 în clasamentul celor aproape 200 de companii internaţionale evaluate.
Angela Galeta, senior project manager RSC la Vodafone Romånia, ne spune că programul RSC şi raportul anual RSC Vodafone Group sunt auditate anual de Deloitte & Touche LLP, după standardele AA1000AS şi ISAE 3000. Rapoartele cantitative şi calitative cuprind date transmise de fiecare ţară membră Vodafone Group. Romånia este parte a procesului intern de raportare începånd din octombrie 2006. „Conform Accountability Rating, în anul 2006 Vodafone Group a fost desemnat numărul unu în lume pentru bunele practici de responsabilitate socială“, se måndreşte interlocutoarea noastră.
Auditare după normele UE
Astfel de companii sunt multe în Romånia, şi acţiunile lor de RSC sunt deja cunoscute şi apreciate. Multe se tem însă de declaraţii publice, pentru a nu-şi urca angajaţii în cap. „Aflånd cåt cheltuim în programele RSC, ar putea face presiuni asupra creşterii salariilor, ne declară o directoare de resurse umane care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Nu sunt privite cu ochi buni, pentru că aşteptările lor nu sunt acoperite îndeajuns prin politicile de responsabilitate internă a companiei.“ S-ar putea vorbi în acest caz de programe de RSC care au doar scopul de a promova o anumită imagine pentru clienţi? Tăcerea directoarei a fost un răspuns. Astfel de practici se vor elimina în viitorul apropiat. Romånia va intra sub incidenţa procedurilor de auditare şi transparenţă a RSC existente în UE. Deocamdată, la Ministerul Muncii de-abia s-a înfiinţat o direcţie care se ocupă de RSC, dar nu-i departe momentul în care sistemul va trebui să şi funcţioneze.
Pe 1 octombrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a persoanelor vårstnice, JTI a demarat o acţiune de colectare de haine groase pentru bătrånii din sectorul 2 al Capitalei. Angajaţii au donat o cantitate impresionantă de haine pentru iarnă, care vor fi distribuite celor ce au nevoie de ele
Proiectul derulat la începutul acestei veri, în parteneriat cu Asociaţia Habitat for Humanity Romånia, a mobilizat 300 de angajaţi ai Vodafone, care au participat ca voluntari la construirea a 10 case pentru familii defavorizate, la Cluj, în doar o săptămånă. Efortul lor a fost dublat de contribuţia financiară a Fundaţiei Vodafone, în valoare de 240.000 de euro
Proiecte / implicare sociala
Doua zile libere pentru activitati voluntare
Voluntariatul a stat la baza proiectelor RSC ale companiei Vodafone, chiar de la început. Angajaţii se implică în mod constant în proiectele de caritate ale Fundaţiei Vodafone Romånia pentru protecţia copilului şi ajutorării bătrånilor. Ei decid, alături de conducerea fundaţiei, ce proiecte vor fi finanţate din banii colectaţi de la angajaţi. În anul 2007, suma donată a fost de 191.428 lei. Fiecare angajat are două zile libere pe an pentru a se implica în programele de voluntariat derulate de Fundaţia Vodafone sau de alte organizaţii nonguvernamentale. Anul trecut, spre exemplu, angajaţii au participat la plantarea de copaci şi reamenajarea parcului din Piaţa Presei.
Vodafone se implică în viaţa comunităţii prin:
• Programe sociale pentru prevenirea abandonului familial, acces la educaţie pentru copiii din familiile nevoiaşe, programe pentru îngrijirea bătrånilor şi programe de sănătate, finanţate de Fundaţia Vodafone. În cei zece ani de activitate, fundaţia a finanţat peste 300 de programe.
• Programe de protecţia mediului, pentru salvarea de vieţi omeneşti aflate în situaţii de urgenţă, sport, cultură finanţate de Vodafone Romånia.
În domeniul educaţiei, programul Bursele Vodafone pentru Liceu, în parteneriat cu World Vision Romånia, se derulează de patru ani, iar suma totală investită depăşeşte 600.000 euro. De şase ani, compania susţine programul naţional de educaţie destinat tinerilor, „Să fii lider“.
Peste 630.000 dolari au fost alocaţi, în 2007, pentru programe de asistenţă medicală, dotarea secţiilor de pediatrie şi a maternităţilor cu aparatură medicală. Anul acesta, fundaţia s-a implicat în campania „Stop cancer“, prin renovarea secţiei de oncologie a spitalului Marie Curie, finanţarea fiind de 300.000 euro.
La fel de cunoscute sunt şi proiectele „Parteneriat pentru viaţă SMURD – Vodafone“, „Ambulanţa socială“, parteneriatul cu Salvamont sau „Litoral curat“, care înglobează, la råndul lor, contribuţii de sute de mii de euro.
Un deceniu de responsabilitate
JTI Romånia desfăşoară programe de responsabilitate socială de peste un deceniu, în domeniul protecţiei sociale, culturii, educaţiei, protecţiei mediului etc. În Romånia, programele de RSC au debutat cu un proiect destinat bătrånilor cu venituri mici din sectorul 2 al Capitalei, care a fost extins şi la alte categorii sociale defavorizate (bolnavii neuro-psihici, persoane fără adăpost). JTI consideră că angajaţii sunt cei mai buni ambasadori ai companiei. Aceştia contribuie voluntar la multe dintre programele companiei. Implicarea lor include atåt efectuarea unor donaţii, cåt şi muncă în folosul comunităţii: acţiuni de curăţare a parcurilor, reparaţii aduse locuinţelor vårstnicilor, ajutor acordat în situaţii de urgenţă etc.
JTI colaborează cu autorităţile locale – Primăria Sectorului 2 – pentru a dezvolta programe comune în domeniul social. Un exemplu este „Ambulanţa Socială“, scopul proiectului fiind de a oferi o alternativă la serviciul de ambulanţă medicală clasică şi o soluţie viabilă împotriva marginalizării sociale. De-a lungul anilor, compania a colaborat cu diverse organizaţii nonguvernamentale, pe proiecte specifice. Un exemplu este construcţia de case destinate sinistraţilor din comuna Ionel, judeţul Timiş. Un alt exemplu este parteneriatul cu Serviciul de Ajutor Maltez în Romånia, în cadrul căruia contribuie la construirea unor puţuri de mare adåncime în zonele afectate de secetă din ţară.
Bugetele alocate acestor programe sunt confidenţiale. Sumele sunt stabilite prin intermediul politicilor şi procedurilor interne ale JTI, care prevăd ca bugetul RSC să reprezinte circa 1% din profitul operaţional al companiei, însă de cele mai multe ori acest procent este depăşit.
Cota de umanitate a companiilor
Vasilica Ciucă, director general, INCSMPS
Responsabilitatea socială corporativă (RSC) nu înseamnă doar îndeplinirea unei datorii faţă de societate. Este un nou stil de a face business, integrat în cultura companiei, la toate nivelurile sale. Studiul efectuat de noi arată că doar 17% din întreprinderile din Romånia, cu mai mult de zece angajaţi, au o strategie clară de dezvoltare în viitor a activităţilor de RSC.
• 12% din întreprinderi au întocmit un raport privind activităţile şi programele din domeniul RSC. Dintre acestea, 7% au întocmit un raport anual, iar 5%, numai uneori.
Comunicarea legată de RSC, considerată ca o formă de asumare a răspunderii întreprinderii în faţa propriilor angajaţi, a clienţilor, partenerilor de afaceri şi membrilor comunităţii locale, înregistrează valori destul de importante. Ponderea întreprinderilor cu programe specifice RSC, care le fac publice, se structurează pe tipuri de activităţi, astfel:
• Comportament corect al firmei pe piaţă: 66% din companii transmit informaţii despre eforturile companiei pentru impunerea unei etici în politica de marketing, publicitate şi drepturile consumatorilor, practicarea unor preţuri corecte, criterii pentru selecţia partenerilor de afaceri, acţiuni de fidelizare a clienţilor etc.
• Politica faţă de angajaţii firmei: 63% din companii transmit informaţii despre acţiuni de instruire şi dezvoltare a carierei, despre facilităţile oferite pentru sănătate şi sport, oportunităţi egale la angajare şi promovare, echilibrul muncă/viaţă personală etc.
• Protecţia mediului: 57% din companii transmit informaţii despre iniţiativele întreprinderii – altele decåt măsurile obligatorii – care contribuie la conservarea energiei, prevenirea sau reducerea poluării aerului şi apei, reducerea utilizării substanţelor chimice periculoase, menţinerea biodiversităţii, reciclarea deşeurilor etc.
• Implicarea firmei în comunitate: 44% din companii transmit informaţii despre acţiunile voluntare ale firmei pentru susţinerea furnizorilor locali, sprijinirea asistenţei medicale sau educaţiei în comunitate, activităţi culturale sau recreative, sprijinirea dezvoltării infrastructurii locale etc.
