Eșecul Moscovei în a obține o victorie militară rapidă asupra Ucrainei a făcut ca Rusia să se bazeze din ce în ce mai mult pe China și India, nu numai în ceea ce privește exporturile, ci și pentru furnizarea de tehnologii cu dublă utilizare pentru a-și susține industria de apărare, scrie Eurasiareview.

Pe măsură ce războiul continuă, modul în care legăturile bilaterale ale Chinei și Indiei cu Rusia evoluează este extrem de important, nu numai pentru efortul de război al Moscovei, ci și pentru relațiile China-India din Asia. Atât China, cât și India s-au abținut să critice invazia Rusiei și au contribuit la diminuarea impactului sancțiunilor economice occidentale. Modul în care Moscova vede ceea ce are de câștigat de pe urma celor două țări ar putea influența, în final, ceea ce va face, dacă ar fi pusă în situația de a alege între ele. În ultimul deceniu, relațiile China-India au devenit mai competitive și mai mortale.

Tensiunile riscă să escaladeze și mai mult din cauza disputelor de la graniță. Dacă Rusia va favoriza în mod explicit sau implicit una, în defavoarea celeilalte, ar putea schimba echilibrul de putere dintre cei doi giganți continentali ai Asiei, ducând la tensiuni mai mari în regiune.

Caracterul bipolar al relației Rusia-China

Relațiile moderne ale Rusiei cu China și India au început în primii ani ai Războiului Rece. Legăturile Chinei cu Rusia, apoi cu Uniunea Sovietică, au avut un caracter bipolar. Rusia și China au trecut de la a fi „frați”, în anii 50, la dușmani pe față, un deceniu mai târziu.

În schimb, relațiile Indiei cu Uniunea Sovietică au mers in direcția opusă. Inițial, Moscova se temea de New Delhi, dar cele două puteri s-au apropiat destul de mult până în anii 1970, în parte din cauza sprijinului american pentru Pakistan. Achiziționarea de către New Delhi a echipamentelor militare sovietice a fost o piatră de temelie a relației. După Războiul Rece, lucrurile s-au schimbat din nou. Relațiile Chinei cu Statele Unite au devenit din ce în ce mai tensionate, după ce și-a trimis navele de război în strâmtoarea Taiwan în timpul testelor de rachete ale Chinei din 1996 și s-au deteriorat și mai mult după incidentul avionului spion din 2001, în Marea Chinei de Sud. Drept urmare, în anii 2000, China a ajuns să vadă Rusia ca pe un soi de balanță utilă.

Deși Beijingul și Moscova concurau pentru influență în Asia Centrală, China și-a sudat legăturile militare și a încheiat acorduri energetice cu Rusia. Acordurile au oferit Chinei o supapă în afara influenței americane, iar Rusiei un client bun platnic pentru petrolul și gazele sale naturale, util după ce Occidentul a impus sancțiuni economice în 2014, ca urmare a anexării Crimeei.

Veșnicele dileme ale Indiei

Între timp, India și-a continuat relația strânsă cu Rusia și după Războiul Rece. Unul dintre motivele pentru care New Delhi a făcut acest lucru a fost legat de bugetele sale militare din anii 1990. Un alt motiv a avut de-a face cu veșnicele dileme ale Indiei legate de achizițiile militare. Pentru a compensa lipsa lor.

India a comandat sute de tancuri rusești T-90S în 1999, 2007 și 2019. În 2010, India a închiriat două submarine rusești de atac cu propulsie nucleară din clasa Akula și apoi câteva portavioane. Preocupările legate de China au determinat o altă abordare a Indiei față de Rusia. În timpul Războiului Rece, strategii indieni au ajuns să vadă URSS-ul ca pe un aliat-cheie împotriva Chinei. Deci, dacă avea să izbucnească un război China-India de-a lungul frontierei celor două state, India se putea bizui pe ajutorul Uniunii Sovietice.

Din moment ce tensiunile dintre China și India nu s-au risipit nici azi pe deplin, continuarea relațiilor de prietenie dintre New Delhi și Moscova pare și acum o alegere prudentă.

Pe cine și cum ar sprijini

Rusia a beneficiat așadar, în ultimii ani, de legăturile cu China și India. Dar, cu cât durează mai mult războiul ruso-ucrainean și sancțiunile economice occidentale care îl însoțesc, cu atât Rusia va deveni mai dependentă de cele două țări. Cu siguranță, Moscova ar prefera să nu renunțe nici la unii, nici la alții. De fapt, Moscova ar dori ca Beijingul și New Delhi să facă pace.

Dar neîncrederea profundă care despart China și India face acest lucru foarte puțin probabil. Iar dacă ar izbucni un conflict deschis între cele două țări, ambele părți ar apela, probabil, la Rusia, pentru sprijin. Prin urmare, chinezii și indienii ar trebui să ia în considerare ce ar putea face Rusia în această situație. Un pariu rezonabil ar fi că Rusia ar înclina balanța spre China, cu excepția cazului în care New Delhi poate depăși beneficiile pe care Beijingul le aduce la masa negocierilor cu Moscova.

China nu numai că este mai strâns legată de Rusia, prin conducte și căi ferate, dar are și puncte forte economice și tehnologice care lipsesc Indiei. În plus, nu mai este nicio îndoială că și China și Rusia au un adversar comun, Statele Unite, făcând din Beijing un partener demn de încredere.

O astfel de înclinare balanței de către Rusia ar fi un semn rău pentru India, dacă ar intra într-un război cu China. Beijingul ar prevala, probabil, asupra Moscovei, pentru a-și limita angajamentul cu New Delhi. Chiar și o Rusie neutră ar fi în detrimentul Indiei. De exemplu, dacă Rusia ar pune embargo asupra armelor și pieselor de schimb de ambele părți, o astfel de acțiune ar penaliza India mult mai mult decât ar penaliza China.

Chiar și fără război, relațiile bilaterale strânse ale Chinei cu Rusia ar putea încuraja Beijingul să-și urmărească interesele cu mai multă forță în Asia de Sud, fie la granița sa disputată din Himalaya, fie cu vecinii din jur. Asta ar putea schimba echilibrul de putere dintre China și India și ar putea duce la tensiuni regionale mai mari. În timp ce India a căutat să facă față unui risc de acest fel prin relații mai calde cu Australia, Japonia și Statele Unite, îmbrățișarea Occidentului, de către New Delhi, a fost foarte lentă, probabil ca rezultat al neîncrederii tradiționale a Indiei. Având în vedere cât de aproape a adus războiul ruso-ucrainean Moscova de Beijing, New Delhi ar putea încerca să accelereze ritmul.