Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Reghinul este capitala nedeclarata a lutierilor

Autor: | | 0 Comentarii | 864 Vizualizari

In pofida colapsului economic, firmele producatoare de instrumente muzicale prospera.De secole, lutierii mureseni din zona montana fabricau instrumente muzicale. Dupa 1951, aceasta indeletnicire a devenit un monopol de stat. O data cu liberalizarea pietei de dupa decembrie 1989 si cu posibilitatea infiintarii de societati comerciale, aceasta indeletnicire s-a divizat. Pe de o parte, unii lutieri si-au deschis ateliere proprii, firma de stat s-a privatizat, iar pe de alta parte, au aparut firme n

In pofida colapsului economic, firmele producatoare de instrumente muzicale prospera.

De secole, lutierii mureseni din zona montana fabricau instrumente muzicale. Dupa 1951, aceasta indeletnicire a devenit un monopol de stat. O data cu liberalizarea pietei de dupa decembrie 1989 si cu posibilitatea infiintarii de societati comerciale, aceasta indeletnicire s-a divizat. Pe de o parte, unii lutieri si-au deschis ateliere proprii, firma de stat s-a privatizat, iar pe de alta parte, au aparut firme noi, specializate in fabricarea de instrumente muzicale.

Desi concurenta, la Reghin, este acerba, firmele pot face fata cu greu cererii de pe piata mondiala. Viorile, violoncelele sau chitarile reghinene sunt cunoscute pe intreg mapamondul. Mari maestri canta la instrumente de fabricatie romaneasca. Iar societatile comerciale de profil devin din ce in ce mai profitabile, extinzand ofertele lor in cele patru colturi ale lumii.

De la monolitul socialist de stat, la privatizare

Fabrica de instrumente muzicale din Reghin a luat fiinta in 1951, ca o sectie a IPL-ului din localitate. Inca de la inceput, intreprinderea lucra cu preponderenta pentru export. Dupa decembrie 1989 s-a pus problema privatizarii, mai ales ca intreprinderea s-a divizat in patru societati comerciale. Astfel, avea sa ia nastere Hora SA. Procesul de privatizare nu a fost deloc usor, din cauza sicanelor legislatiei economice romanesti.

In 1994 a inceput privatizarea prin metoda MEBO, PAS achizitionand 51,5% din actiuni, restul fiind impartite intre FPS si FPP. Pana la urma, actionarii au reusit sa cumpere de la FPS restul pachetului de actiuni, astfel incat, la ora actuala, detin 92,25%, ceea ce a ramas revenind SIF 1 Banat-Crisana.

Firma produce peste 80 de sortimente de instrumente muzicale si accesorii, de la viori pana la fluiere sau tambale. Marea majoritate a produselor - peste 90% - iau calea exportului. Anul trecut, Hora SA a avut o cifra de afaceri de 51,4 miliarde lei, cu un beneficiu brut de 23,7 miliarde lei, ceea ce inseamna 50,72%.

Nivelul exportului, mai ales spre Germania, SUA, Anglia, Spania, Italia si Australia, a insumat numai anul trecut aproximativ cinci milioane USD.

"In pofida dificultatilor economice, incepand din 1990, noi nu am facut disponibilizari. Si acum lucreaza 464 de oameni, majoritatea cu inalta calificare. Iar salariul mediu net este 2,157 milioane lei", spune nu fara o doza de mandrie ing. Nicolae Bazgan, directorul general. "Si inca ceva - adauga Bazgan. Din 1990 incoace, noi nu am avut nici o greva, nici un conflict social la nivel de intreprindere."

O mare parte din profit a fost reinvestit, inclusiv pentru construirea unei cai ferate industriale proprii. De asemenea, din beneficiu

s-au achitat ratele curente pentru actiunile FPS, firma fiind in avans cu plata acestora, neexistand decat doua rate in valoare de 660 milioane lei. Avansul in aceste plati nu este oarecare: ultima rata a fost platita in contul anului... 2004.

Aici se executa atat produse de serie, cat si produse pentru maestri. Viorile in serie sunt vandute pe piata externa la un pret de 70-75 USD bucata, iar chitarile, la 45 USD. Produsele unicat, pentru maestri, costa mult mai mult: circa 2.500 marci germane bucata, acestea fiind executate manual, prin metode traditionale.

"Lutierii nostri sunt extrem de valorosi. Dar talentul lor este ajutat de calitatea exceptionala a lemnului de rezonanta din zona", precizeaza directorul general. Tocmai aceasta materie prima extrem de valoroasa incepe sa ridice probleme, achizitionarea ei fiind din ce in ce mai grea. In procesul de fabricatie al instrumentelor muzicale valoroase si competitive este necesar un lemn de rezonanta, taiat si uscat vreme de sapte-opt ani. Acest lemn devine din ce in ce mai rar, atat din cauza doboraturilor de vant neexploatate la timp, cat si a defrisarilor abuzive din padurile retrocedate vechilor proprietari. "Cantitatile de lemn de rezonanta au scazut dramatic in ultima perioada, fapt pentru care suntem extrem de ingrijorati", adauga Nicolae Bazgan.

Probleme creeaza si accesoriile. Desi firma produce corzi, acestea nu sunt folosite decat pentru productia de serie. Pentru produsele unicat, manufacturiere, este necesar importul de corzi din SUA. Acelasi lucru este necesar si pentru achizitionarea de lacuri speciale.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.