Dacă ţinem seama de faptul că taxa pe valoarea adăugată este sursa principală de venit a bugetului de stat, este de înţeles de ce Ministerul de Finanţe s-a decis să nu mai fie atât de generos cu importatorii români, adică cei care introduc în ţară bunuri provenite din afara UE.

Putem remarca cu această ocazie o schimbare subtilă a sensului unor termeni. Dacă până anul trecut a fi importator sau exportator însemna să aduci sau să expediezi mărfuri în sau înafara României, începând cu anul 2007 poartă această denumire (din punct de vedere fiscal) doar cei care au relaţii de afaceri cu parteneri din ţări terţe (adică din afara UE).

Cu toate acestea, un comerciant care trimite mărfuri în Germania, spre exemplu, rămâne totuşi un exportator – conform terminologiei specifice comerţului internaţional. Din punct de vedere fiscal însă, el face livrări intracomunitare, adică un fel de livrări interne prin raportare la nişte graniţe mult lărgite (graniţele UE). Iată de ce simpla afirmaţie „cutare firmă face export“ trebuie de acum înainte nuanţată, astfel încât regimul fiscal să devină evident.

Nu există în Codul fiscal o definiţie a exportului ca atare. Există doar trimiteri indirecte de genul „scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare“, rămânând ca fiecare mai departe să determine ce intră sau nu în această categorie.
Terminologia este importantă pentru că, iată, recent, s-au aprobat nişte norme derogatorii în ceea ce priveşte rambursarea de TVA, aplicabile exportatorilor.

Respectivele derogări au fost incluse în Ordinul nr. 102/2007 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 967/2005.
Prin modificările aduse se prevăd următoarele excepţii de la normele generale privind rambursarea de TVA:
„Pentru contribuabilii mari şi mijlocii, precum şi pentru persoanele impozabile care desfăşoară activităţi de export, rambursarea se acordă cu inspecţie fiscală ulterioară, cu excepţia cazurilor care prezintă risc fiscal mare, când rambursarea se acordă în urma inspecţiei fiscale anticipate.“

Conform regulii generale, rambursarea TVA presupune o analiză preliminară care are drept scop încadrarea contribuabilului într-o clasă de risc fiscal. Un risc mare presupune, aşa cum reiese şi din textul normativ de mai sus, o inspecţie fiscală anticipată. Un risc mediu presupune o analiză documentară, în timp ce un risc mic permite emiterea deciziei de rambursare sub rezerva unui control ulterior.
Şi acum să vedem cine sunt, conform legii, contribuabilii care desfăşoară activităţi de export şi au dreptul la un regim special de rambursare a TVA:

„A.1.3.În categoria persoanelor impozabile care desfăşoară activităţi de export care beneficiază de regimul special privind soluţionarea solicitărilor de rambursare se încadrează persoanele impozabile care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au depus, în ultimele 12 luni, toate declaraţiile fiscale;
b) au depus toate situaţiile financiare cu termen de depunere în ultimele 12 luni;
c) nu înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat;
d) au desfăşurat în anul anterior activităţi de export, în nume propriu sau în comision, în procent de minimum 80% din rulajul debitor al contului de clienţi (4111), dar nu mai puţin de echivalentul, în lei, a 1.000.000 euro. Volumul exportului derulat în anul 2006 se comunică organului fiscal competent de către Autoritatea Naţională a Vămilor;

e) activitatea de export nu se desfăşoară în domeniul:
– comerţului cu băuturi alcoolice (cod 5117 «Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun», cod 5134 «Comerţ cu ridicata al băuturilor», cod 5139 «Comerţ cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, băuturi şi tutun», cod 5225 «Comerţ cu amănuntul al băuturilor»);
– tutunului (cod 5125 «Comerţ cu ridicata al tutunului neprelucrat», cod 5135 «Comerţ cu ridicata al produselor din tutun», cod 5226 «Comerţ cu amănuntul al produselor din tutun»);
– petrolului (cod 505 «Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule»);
– comerţului cu ridicata al animalelor vii (cod 5123 «Comerţ cu ridicata al animalelor vii»);
– comerţului cu ridicata al deşeurilor (cod 5157 «Comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor»);
– recuperării deşeurilor şi resturilor metalice şi nemetalice (cod 3710 şi cod 3720);
– comerţului cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii (cod 5153 «Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii»).“

Iată şi dilema noastră: în anul anterior (anul 2006 în cazul nostru), toţi contribuabilii care făceau livrări externe erau exportatori. În anul 2007 doar o parte dintre ei şi-au păstrat însă titulatura de exportatori, prin prisma preverilor fiscale. Drept pentru care, este important de ştiut cine intră până la urmă în categoria „exportatorilor“ privilegiaţi de lege în ceea ce priveşte rambursările de TVA.

Decontul trebuie să conţină sume negative

Regimul special privind rambursarea TVA se solicită de către „exportatori“ odată cu depunerea primului decont. Care prim decont? Primul întocmit după publicarea Ordinului nr. 102/2007 în Monitorul Oficial. Mai exact, decontul de TVA aferent lunii mai 2007. Solicitarea trebuie însoţită de o serie de documente care să facă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege. Şi, binenţeles, decontul trebuie să conţină sume negative. În această privinţă, normele prevăd că: „La depunerea unui decont de taxă pe valoarea adăugată cu sume pozitive, precum şi dacă din analiza evidenţelor fiscale sau în urma inspecţiei fiscale efectuate se constată că persoana impozabilă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. A pct. 1.3., organul fiscal dispune, prin decizie, încetarea aplicării regimului special.“

Încadrarea „exportatorilor“ în clasa de risc fiscal mare şi efectuarea controlului anticipat intervin în oricare din următoarele situaţii:
• Contribuabilul respectiv are fapte înscrise în cazierul fiscal;
• Deconturile depuse de contribuabili conţin neconcordanţe care nu pot fi îndreptate conform procedurii de corectare a erorilor materiale;
• Pentru contribuabilul respectiv a fost deschisă procedura de insolvenţă;
• Pentru contribuabilul respectiv, organele cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor au transmis, în ultimii 3 ani, organelor de cercetare penală sesizări în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecţiei fiscale care cuprind fapte ce ar putea întruni elementele constitutive ale infracţiunii şi pentru care a fost începută urmărirea penală;
• Pentru contribuabilul respectiv au fost primite, din partea organelor de cercetare penală, solicitări de efectuare a inspecţiei fiscale.
În cazul în care nu intră în categoria de risc fiscal mare, „exportatorii“ vor primi direct deciziile de rambursare a TVA, urmând ca inspecţia fiscală ulterioară rambursărilor să se efectueze în termen de maximum 6 luni de la aprobare. 

 

Te-ar putea interesa și: