La sfârşitul anului 2005, o societate comercială înregistrată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a realizat un profit net care, potrivit hotărârii adunării generale a asociaţilor de la încheierea exerciţiului financiar, a rămas nerepartizat. La sfârsitul anului 2006, trebuia să se plătească vreun impozit pentru acest profit nerepartizat?
Lucian Stănescu – Brăila
Dacă întrebarea dumneavoastră se referă la impozitul pe dividende, trebuie făcută precizarea că, indiferent de modul de impozitare a societăţii, respectiv impozit pe profit sau impozit pe venituri, regimul impozitării dividendelor este acelaşi. Astfel, termenul de virare a impozitului pe veniturile sub formă de dividende este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, iar în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
În situaţia prezentată de dumneavoastră, în care nu s-a dorit repartizarea profitului la încheierea exerciţiului financiar şi acesta a rămas nerepartizat (înregistrat în contul 1.171 – „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită“), nu se mai pune problema impozitării acestuia şi nu mai intervine termenul de virare a impozitului pe veniturile sub formă de dividende menţionat la alineatul precedent.
Când se consideră că o societate depăşeşte plafonul de scutire şi trebuie să devină plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Taxa pe valoare adăugată la stoc poate să fie considerată deductibilă? Cum se calculează această taxă?
Elena Ionaşcu, Bucureşti
Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, poate aplica scutirea de taxă pe valoare adăugată, denumită regim special de scutire. Echivalentul în lei al plafonului se rotunjeşte la următoarea mie şi se stabileşte utilizând cursul de schimb valutar comunicat de BNR la 01 ianuarie 2007 şi este valabil pentru persoanele impozabile care au luat fiinţă în cursul anului 2007 sau care au fost înfiinţate anterior aderării şi au depăşit plafonul în cursul anului 2007. Pentru anii următori, cursul de schimb valutar utilizat este cel comunicat de BNR la începutul fiecărui an calendaristic.
În afară de diminuarea plafonului de la 200.000 lei la echivalentul a 35.000 de euro, conform modificărilor Codului fiscal intervenite începând cu 01 ianuarie 2007, pentru persoana impozabilă care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire se determină proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă.
Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă este constituită din valoarea totală, exclusiv taxă, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de întreprindere, care aplică regimul special de scutire, efectuate în cursul unui an calendaristic, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere şi pe cele scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), din Codul fiscal, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:
• livrările de active fixe corporale sau necorporale efectuate de persoana impozabilă;
• livrările intracomunitare de mijloace de transport noi.
În sensul acestor prevederi, potrivit Codului fiscal, o operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
• realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind echipamentele şi utilizarea de personal;
• operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei impozabile;
• suma achiziţiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente operaţiunii sunt nesemnificative.
Trebuie precizat că persoanele impozabile care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aplicarea regimului special de scutire pot opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă. Cele care optează pentru aplicarea regimului normal de taxă trebuie să solicite înregistrarea conform art. 153 din Codul fiscal şi să aplice regimul normal de taxă începând cu data înregistrării.
Pe de altă parte, persoanele impozabile care aplică regimul special de scutire şi a căror cifră de afaceri este mai mare sau egală cu plafonul de scutire în decursul unui an calendaristic trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA până pe data de 10 a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit.
Regimul special de scutire se va aplica în continuare, până la data înscrisă în certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, respectiv prima zi a lunii următoare celei în care s-a solicitat înregistrarea. Dacă persoanele respective nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligaţii privind taxa de plată şi accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit să fie înregistrat în scopuri de taxă.
La trecerea la regimul normal de taxare, persoanele impozabile au dreptul/obligaţia la ajustarea taxei deductibile aferente:
• bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate în momentul trecerii la regimul normal de taxare;
• bunurilor de capital definite la art. 149 alin, (1) din Codul fiscal, aflate încă în folosinţă, în scopul desfăşurării activităţii economice în momentul trecerii la regimul normal de taxă, cu condiţia ca perioada de ajustare a deducerii prevăzută la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal să nu fi expirat.
Conform prevederilor de la pct. 53 din Norme metodologice la Codul fiscal, persoanele impozabile care au aplicat regimul special de scutire şi s-au înregistrat potrivit legii în scopuri de TVA pot să-şi ajusteze taxa deductibilă aferentă serviciilor neutilizate şi a bunurilor de natura stocurilor constatate pe bază de inventariere. Pentru a putea deduce taxa, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
• bunurile/serviciile respective urmează a fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere;
• persoana impozabilă trebuie să deţină o factură sau un alt document legal aprobat, prin care să justifice suma taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor/serviciilor achiziţionate;
• să nu fie depăşită perioada în care se poate exercita dreptul de deducere (5 ani consecutivi, începând cu data de 1 ianuarie a anului care urmează celui în care a luat naştere dreptul de deducere);
Ajustarea prevăzută mai sus trebuie comunicată organelor fiscale competente în termen de trei luni de la data trecerii la regimul normal de taxă. Acest lucru se efectuează prin depunerea unei liste de bunuri aflate în stoc şi serviciile neutilizate, precum şi a bunurilor de capital aflate încă în folosinţă, în scopul desfăşurării activităţii economice.
După depunerea listei, persoanele impozabile au dreptul de deducere a taxei ajustate, prin înscrierea sumei ajustate în primul decont ce se va depune după primirea acordului din partea organului fiscal competent asupra ajustării şi sumei acesteia.
