politica fiscala a actualului Guvern. Premierul Adrian Nastase il descrie pe Theodor Stolojan intr-un limbaj „de cartier” care nu-si gaseste locul in public. Cele mai importante forte politice din Romania isi ocupa timpul, de fapt, cu subiecte care nu au nici o legatura cu interesul public.Singurul eveniment important a fost rectificarea bugetara, dar si aici lucrurile s-au intamplat in virtutea inertiei, adica banii s-au alocat pentru programe deja incepute, ale caror bugete s-au terminat. Subventiile pentru agricultura, cele pentru industrie sau construirea de sali de sport, plata salariilor in administratie si fondurile pentru medicamente: nici una dintre aceste cheltuieli nu are legatura cu vreun program concret pe termen lung, sunt doar solutii de avarie pe termen scurt, pana la alegeri.Opozitia a ratat momente importante pentru ca, in loc sa vina cu o strategie care sa rezolve problemele, se rezuma sa combata la scena deschisa orice pas al Guvernului. Opozitia risipeste o cantitate enorma de resurse pentru a purica si desfiinta actualul Guvern, fara a avea, pana acum, un plan propriu de pus pe masa publica. Pentru cetatenii obisnuiti, prioritatile sunt putin altele. Iata cateva teme de reflectie, desprinse din preocuparile publicului:1. orice intalnire cu functionarii din administratie este un calvar. In general, trebuie sa stai la coada la cinci ghisee pentru a afla raspunsul la o intrebare. Cand l-ai aflat este inutil, pentru ca programul tocmai s-a terminat. Desi s-au investit sume considerabile in tehnica de calcul, nici finantele, nici sistemul de asigurari sociale nu au descoperit inca beneficiile computerului;2. orice vizita la un spital este un motiv de criza de nervi. Indiferenta medicilor, cuplata cu lipsa de bani si cu debandada din sistem pot face din sistemul sanitar studiu de caz pentru orice manual de management. Dar nu s-a nascut inca ministrul care sa inteleaga ca sanatatea se confrunta cu o problema de management;3. orice om care are un copil in sistemul de invatamant stie ca educatia este un dezastru in Romania. Peste zece ani, cei mai buni absolventi vor fi in strainatate, iar restul vor fi mediocri, in cel mai bun caz. Iar profesorii vor fi la fel de saraci si vor preda dupa aceleasi scheme vechi, unor elevi dezinteresati. Nu exista solutii perfecte, dar o idee despre rezolvarea acestor probleme ar putea aduce mai multe voturi decat orice restructurare si orice contra politica.