Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU a primit, vineri, Premiul Nobel pentru Pace. Este vorba despre programul care ajută la hrănirea a zeci de milioane de persoane din lume, din Yemen şi până în Coreea de Nord, acolo unde foametea, adevărată „armă de război”, riscă să se agraveze din cauza pandemiei de COVID-19, informează AFP.

PAM se prezintă drept „cea mai mare organizaţie umanitară”, o necesitate deoarece, conform estimărilor sale, 690 de milioane de persoane, adică unul din 11 pământeni, sufereau de subalimentare cronică în 2019. Iar în acest an numărul va fi fără îndoială mai mare din cauza pandemiei.

Programul Alimentar Mondial este recompensat pentru „eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol esenţial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război”, a declarat preşedinta Comitetului Nobel, Berit Reiss-Andersen.

Purtătorul de cuvânt al PAM, Tomson Phiri, a declarat că primirea acestui premiu este „un moment de mândrie”. „În acest an, ne-am făcut mai mult decât datoria”, a spus el într-o conferinţă de presă la Geneva, în contextul în care PAM a menţinut fluxul de ajutoare internaţionale în ciuda măsurilor de izolare şi a restricţionării transporturilor, potrivit DPA.

„PAM a intervenit acolo unde a fost nevoie. La un moment dat, am fost cel mai mare transportator aerian din lume, când cele mai multe, dacă nu chiar toate companiile aeriene comerciale erau oprite la sol”, a afirmat el.

Ajutoarele umanitare globale necesare pentru a combate foametea ar urma să fie mai mari din cauza crizei legate de COVID-19, scrie Agerpres.

Fondat în 1961 cu sediul la Roma şi finanţat integral din contribuţii voluntare, PAM afirmă că anul trecut a distribuit 15 miliarde de raţii şi a asistat 97 de milioane de persoane în 88 de ţări. Numerele sunt impresionante, însă ele nu reprezintă decât o parte din nevoile totale. În ciuda progreselor înregistrate în ultimele trei decenii, obiectivul stabilit de ONU de a eradica foametea până în 2030 pare departe de a putea fi atins dacă tendinţele actuale vor continua, potrivit experţilor. Femeile şi copiii sunt deseori cele mai vulnerabile categorii.

Premiul Nobel pentru Literatură

Poeta americană Louise Glück a câştigat, joi, Premiul Nobel pentru Literatură pe 2020, potrivit Academiei Suedeze din Stockholm.

Este prima scriitoare americană de la Toni Morrison, în 1993, care obţine prestigioasa distincţie şi cea de-a 16-a femeie de la începutul decernării premiului până în prezent.

Louise Gluck s-a născut la New York, în 1943, şi a crescut în Long Island. A studiat la Colegiul Sarah Lawrence şi la Columbia University.

Considerată de mulţi una dintre cele mai talentate voci ale poeziei contemporane americane, Louise Gluck este apreciată pentru precizia sa tehnică, pentru sensibilitate şi pentru perspectiva asupra singurătăţii, a relaţiilor de familie, a divorţului şi a morţii în poezie, potrivit www.poetryfoundation.org.

Potrivit poetei Rosanna Warren, puterea lui Gluck se află în capacitatea sa de distanţare a eu-ului ca subiect şi obiect al atenţiei şi de a impune o disciplină a detaşării asupra subiectului materialului.

Primele lucrări ale lui Louise Gluck au tratat personaje care se confruntau cu o perioadă de după eşecul într-o relaţie de dragoste, probleme de familie şi disperare existenţială, iar ultima sa lucrare abordează agonia sinelui.

Este autoarea a 12 cărţi de poezie, printre care cea mai recentă, „Faithful and Virtuos Night” (2014), cu care a câştigat National Book Award, şi „Poems 1962-2012” (2012), pentru care a obţinut Los Angeles Times Book Prize.

Prima sa apariţie, „Fistborn” (1968), a fost apreciată pentru rigoarea tehnică, precum şi pentru colecţia de poveşti izolate.