Piețele financiare globale continuă să-și ajusteze funcționarea și așteptările după alegerile din SUA. Ideea ca SUA va provoca o efervescență a creșterii prin cheltuieli fiscale ridicate în loc de relaxare cantitativă și austeritate a generat un răspuns din partea majorității asseturilor, cu dolarul, acțiunile și obligațiunile în trend ascendent.  

Un dolar mai puternic tinde să aibă un impact negativ asupra pieței mărfurilor, în general. Cu toate acestea, așteptările privind cheltuieli mai mari pe infrastructură (și nu doar în China) și presupusul acord OPEC de la 30 noiembrie au furnizat un suport destul de solid pentru mărfuri și sectorul energetic.

Metalele prețioase au avut de pierdut cel mai mult din cauza aprecierii dolarului, iar acțiunile și obligațiunile au redus apetitul pentru aur și argint drept alternativă pentru investitorii care caută variante sigure. Pozițiile ETF au cunoscut o reducere serioasă în ultimele 4 săptămâni, ajungând la un nivel comparabil cu 2013, în timp ce prețul aurului a atins o valoare la care se discută deja care va fi trendul de creștere în următorul an.

Sectorul agricol a performat destul de bine, cu excepția zahărului și cafelei: un real brazilian mai slab a generat o reducere a pozițiilor speculative pe ambele mărfuri.

Gazul natural a recuperat serios în preț, asta și datorită faptului că este prognozată o iarnă mai rece decât de obicei în SUA, iar rezervele au început să se golească.

Aurul, dar mai ales argintul rămân într-o evoluție incertă din cauza atenției acordate dolarului, acțiunilor și creșterii dobânzilor la obligațiuni. Rezistența investitorilor care foloseau produse exchange-traded a început să scadă – pozițiile au început trendul descendent de pe 9 noiembrie.

Traderii de opțiuni sunt cei cu poziții bearish pe aur încă din august 2015, când au început să se intensifice speculațiile legate de creșterea dobânzii Fed. Riscul de trend reversibil a scăzut de la peste 3% înainte de alegerile prezidențiale americane la 2.9% acum.

Având în vedere că o parte din slăbiciunea aurului se datorează dolarului, merită să ne uităm la modul în care aurul se reflectă în valute. În China și India, de exemplu – cele două mari state cumpărătoare de aur – monedele s-au depreciat în ultimele două săptămâni.

În timp ce XAUUSD a scăzut cu 6.8% de la alegerile din SUA, XAUINR a scăzut cu 3.7% iar XAUCNH a pierdut 4.7%. 

Traderii care s-au poziționat bullish pe aur contra EUR au pierdut 3%, în vreme ce cei care au speculat împotriva yenului au câștigat un mic profit.

Investitorii care folosesc ETF susținute de aur au început să renunțe la poziții începând cu 8 noiembrie. Cele aproape 100 de tone reduse din tranzacții după alegeri au fost cea mai semnificativă reducere din iulie 2013 încoace.

Cu aproximativ 100-200 de tone cumpărate peste nivelul actual de preț, e posibil ca procesul de lichidare a pozițiilor să continue.

Intrând în 2017, nu suntem convinși că profiturile și dolarul vor crește peste ceea ce vor acumula în luna ianuarie. Dacă va crește și inflația, am putea vedea metalele prețioase revenindu-și.

Pe termen scurt, atenția se îndreaptă către referendumul din Italia, la 4 decembrie, unde un răspuns negativ ar împinge țara spre o nouă criză politică. Apoi, avem reuniunea FOMC, la 14 decembrie, unde o posibilă creștere de dobândă a fost deja prinsă în prețuri.

Aurul a atins vinerea trecută un prag tehnic, la $1,172/uncie, apoi a mai crescut puțin. Este, practic, reversul saltului de 61.8% pe care l-a înregistrat din decembrie 2015 în iulie 2016, și e important să vedem dacă acest sell-off este doar o corecție, sau e sfârșitul trendului crescător amintit.

O depășire a pragului de $1,203/uncie ar putea semnala o perioadă de consolidare, în vreme ce o scădere $1,172/uncie ar semnifica o și mai mare slăbiciune.

Metalele industriale, în special cuprul, au crescut în acest noiembrie, după ce au lipsit de pe prima scenă peste un an de zile. Așteptările legate de o cerere robustă venită din partea Chinei (și acum cerere din SUA, potrivit afirmațiilor lui Trump), au dus metalul la o diferență de trend crescător de 30% față de aur, în ultima lună. 

Drept rezultat, raportul aur/cupru (câte uncii de cupru sunt necesare pentru cumpărarea unei uncii de aur) a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni . O abordare practică ne spune că trendul în scădere al acestui raport se produce când investitorii pariază pe creștere economică globală. 

Când raportul crește, investitorii sunt mai preocupați de propria bunăstare, într-un mediu economic cu creștere încetinită.

Raportul a ajuns să testeze pragul de suport din 2006, iar un cupru supracumpărat cu un aur supravândut ar putea duce la o consolidare a ambelor metale și o revenire de la recentele lor evoluții.

Țițeiul a scăzut vineri, înainte de “Ziua Z” – 30 noimebrie, când se așteaptă o reducere a producției anunțată de OPEC. 

Piața petrolului se pregătește de acest anunț din septembrie când, în plină creștere de stocuri și cădere de preț, cartelul s-a reunit în Alger și a promis un acord care să limiteze producția totală a statelor OPEC la 32.5-33 milioane de barili/zi.  

În opinia noastră, OPEC va reduce producția (trebuie s-o facă), dar cum și cu cât sunt întrebări care au ținut piața în corzi de luni bune. Trebuie să ajungă la un acord și cu Iranul, veriga lipsă în acord, țară care și-ar putea vedea producția tăiată cu 1.5 milioane barili/zi.

O soluție bună ar însemna să vedem prețul urcând peste 50$/baril, în timp ce un acord mai puțin bun ar duce prețul înapoi la 45$ barilul. Oricum, piața va fi tăcută înainte de întâlnirea de miercuri.  

În ultimele șapte luni, piața petrolului a încercat, de multe ori în zadar, să ghicească ce urmează să facă OPEC. În tot acest timp, scăderea prețului a fost încetinită de intervenții verbale venite din partea producătorilor, dar și accelerată, uneori de politici petroliere aplicate de state non-OPEC, cel mai notabil fiind SUA.

Ne așteptăm ca OPEC să anunțe o reducere a producției, rămâne de văzut cât de unit va fi cartelul în spatele acestei decizii. Un acord cu impact asupra producției ar însemna reducerea ei cu 4,5%, spre 32,5 milioane barili/zi, cu Libia și Nigeria fiind exceptate. Acest acord ar putea duce prețul țițeiului Brent înapoi la valoarea ridicată din octombrie, de 54$/baril.

Creșterea inițială va fi susținută de tranzacții short; petrolul Brent a înregistrat deja un număr crescut de asemenea poziții în noiembrie, ca răspuns la piața suprasaturată.

Ne îndoim, totuși, că acestea vor fi suficiente pentru a determina un trend crescător. Adoptarea măsurilor coercitive de reducere a producției a fost mereu o problemă istroică pentru OPEC, iar piața va adopta o atitudine de așteptare, pentru a vedea dacă măsurile de reducere vor fi implementate.

Să determini Rusia și alți producători non-OPEC să se angajeze la o reducere de 0,5 milioane barili/zi ar putea schimba această proiecție și crea un platou de preț la 50$, odată ce piața se va întoarce la echilibru (mai devreme decât era de așteptat).