Numărul de locuri de muncă în străinătate anunţate pentru anul următor este dublu faţă de 2009. Pentru perioada imediat următoare, decembrie 2009 – martie 2010, firmele de recrutare au pe listă 80.595 de joburi peste hotare.
Anul acesta, Tjobs.ro a reuşit să înregistreze cererile de locuri de muncă venite din străinătate de la peste 400 de agenţii de recrutare licenţiate să funcţioneze în România. Rezultatele sunt demne de luat în seamă de responsabilii Ministerului Muncii abilitaţi să facă strategii în domeniul resurselor umane. Pe o piaţă de muncă îngheţată tot anul, agenţiile de recrutare au pus la dispoziţia românilor 260.000 de locuri de muncă adunate din străinătate.
Acestora li se adaugă cererile venite prin serviciile EURES. Gabriela Nedelcu, consilier superior la directia EURES din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ne spune că, în primele nouă luni ale anului, 912 români au plecat să lucreze în diverse ţări europene. Cei mai mulţi au plecat în Spania (686, majoritatea femei) şi Danemarca (198), în agricultură. Numai din judeţul Călăraşi au plecat 345 de persoane în Spania.
Cea mai mare cerere este în Germania
Contracte mai multe s-au încheiat însă prin intermediul acordurilor bilaterale dintre statul român cu Germania, Elveţia şi Franţa. Germania a avut cele mai multe cereri. Până în septembrie, în Germania plecaseră 100.634 de lucrători, dintre care cei mai mulţi pe contracte sezoniere în agricultură, dar şi ca expozanţi sau pe posturi în industria ospitalităţii. Elveţia a avut doar 11 posturi disponibile, dar cu salarii mult mai mari. În agricultură, spre exemplu, salariul mediu lunar oferit în Germania a variat între 800 şi 1.800 euro, în timp ce în Elveţia era de 2.441 euro.
Dacă interesul românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în străinătate, înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, se menţine aproximativ la acelaşi nivel – aproximativ 9.000 de persoane pe an –, la agenţiile particulare de recrutare numărul de cereri depuse s-a triplat în acest an. Directorul general de la Tjobs.ro, Călin Ştefănescu, are şi explicaţiea fenomenului. „2008 a fost un an în care numărul locurilor de muncă în străinătate a fost mai mare decât oferta de muncă. În ultima perioadă a anului 2009, a dispărut „supraevaluarea“ celor care refuzau diferite posturi din cauza salariilor considerate prea mici, deşi erau similare cu cele oferite cetăţenilor ţărilor respective.“ Criza a mai temperat pretenţiile românilor, astfel că recrutorii au întâlnit foarte des expresia „accept orice loc de muncă“, în ultimele luni ale acestui an.
Țările spre care au migrat mai mulţi români au fost Marea Britanie, Germania şi Italia. Acolo, solicitările pentru personal hotelier şi restaurante au fost numeroase. La fel şi în agricultură, unde, în acest an, au fost la mare căutare nu numai muncitorii necalificaţi, ci şi inginerii, tehnicienii şi şoferii pentru utilajele specifice domeniului. Şoferi, dar de taxi, şi-au găsit de lucru şi în Marea Britanie. „Englezii preferă să ia ajutor de şomaj decât să lucreze ca taximetrişti“, ne explică directorul de la Tjobs.ro. Din acelaşi motiv, în aeroporturile şi mallurile din Anglia, personalul care se ocupă de curăţenie provine, în proporţie majoritară, din România şi Bulgaria. Dar şi foarte mulţi medici stomatologi şi-au găsit de lucru în Regatul Unit. De medici specialişti a avut mare nevoie şi Germania, la fel şi Italia, Franţa. Călin Ştefănescu apreciază că 2010 va fi anul migraţiei masive a cadrelor medicale din România, dată fiind cererea înregistrată în continuare în aceste ţări. Informaticienii şi-au găsit şi ei posturi bine plătite în Germania. Cererea a fost atât de mare încât au fost recrutaţi chiar şi tineri cu experienţă minimă. Nemţii n-au mai avut, în schimb, nevoie de atât de mulţi muncitori şi specialişti în construcţii ca înainte de criză. Dar ar fi putut angaja mai mulţi măcelari decât există acum în România. De mână de lucru necalificată a fost mare nevoie şi în fabricile de procesare şi ambalare carne şi legume. Şi salariile au fost atractive acolo, ne spune Călin Ştefănescu: 1.500 euro pe lună, plus cazare asigurată, dar pentru un program de lucru de 14-16 ore pe zi. În schimb, s-a cam terminat mirajul ofertelor de muncă din Spania. La fel s-au spulberat şi visele legate de oportunităţile de lucru în Statele Unite. Se deschid însă noi porţi în Europa. Numărul locurilor de muncă pentru 2010 se va mări datorită ridicării restricţiilor pentru cetăţenii români şi bulgari în Danemarca şi Belgia.
Europa ridică toate barierele din calea lucrătorilor români
În Danemarca, unde restricţiile se vor ridica începând cu luna mai, se anunţă deja cereri de muncitori şi ingineri în construcţii. La fel şi în Olanda şi Irlanda. În aceste ţări s-au lansat cereri pentru o mulţime de posturi şi în domeniul medical, informatică, dar şi pentru ingineri şi specialişti în industrie, şantiere navale şi producţie în general. În acest moment, agenţiile de recrutare au anunţat peste 500.000 de locuri de muncă vacante în Europa, dar şi în SUA şi pe vasele de croazieră. Din luna martie, odată cu începerea sezonului turistic, vor fi disponibile şi mai multe oferte în domeniul turistic – hoteluri şi restaurante, dar şi în agricultură şi construcţii.
Oferta salarială pentru 2010 va fi însă identică cu cea din acest an. Adică mult mai mică decât era în 2008 când, spre exemplu, un chelner pe un vas de croazieră câştiga 4.000 euro. În acest an, pentru acelaşi program de lucru de 12-14 ore pe zi, câştigurile nu au mai depăşit 1.300 euro. Pentru un salariu de aproape două ori mai mic, un shop manager a avut de îndeplinit mult mai multe atribuţii în acest an. Dar salariile au scăzut pentru toţi, adică şi pentru cetăţenii ţărilor respective. Vestea bună este că toţi cei care au o specializare şi cunosc limbi străine vor găsi, la anul, mult mai uşor de lucru în străinătate decât în România.
Solicitările românilor pentru un job în străinătate au crescut cu 110% în august – octombrie, faţă de 2008.
Călin Ştefănescu, director general, Tjobs.ro
Medici specialişti
Germania: 3.000–3.500 euro/lună
Franţa: 3.500–5.000 euro/lună
Elveţia: 4.000–5.000 euro/lună
Chelneri
Grecia: 800 euro/lună + bacşiş + cazare şi masă
Anglia: 700 lire/lună–1.000 lire/lună + bacşiş
Vase de croazieră: 1.200 euro/lună + cazare şi masă
SUA: 2.000–3.000 dolari/lună
Agricultură
Italia: 800–1.000 euro/lună + cazare
Germania: 900–1.100 euro/lună
Anglia: 600–700 lire/lună
Constructori calificaţi
Franţa: 1.200–1.400 euro/lună
Anglia: 1.000–1.400 lire/lună
Germania: 1.000–1.500 euro/lună
Cipru: 800–1.100 euro/lună
Îngrijire copii
Marea Britanie: 400–1.000 lire/lună + cazare şi masă
Spania: 300–700 euro/lună + cazare şi masă
Elveţia: 700–1.000 euro/lună + cazare şi masă
Franţa: 350–600 euro/lună + cazare şi masă
Îngrijire bătrâni
Italia: 650 – 800 euro/lună + cazare şi masă
Marea Britanie: 700 – 1.200 lire/lună
Specialişti IT
Cehia: 1.000 euro + cazare
Norvegia: 2.500 euro/lună
SUA: 2.500 – 3.000 dolari/lună
Cipru: 2.500 – 3.000 euro/lună
