Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) monitorizează per­cep­ția cetățenilor asu­pra fenomenului proprietății in­te­lectuale, printr-o serie de studii rea­lizate la nivelul întregii Uniuni. Pri­mului studiu, realizat în 2013, i-a urmat un al doilea, finalizat în 2017. Majoritatea participanților (97%)  la studiul din 2017 recunosc importanța proprietății intelectuale, considerând că inventatorii și artiștii trebuie să își poată proteja munca și să fie remunerați pentru eforturile lor. Firmele creatoare de proprietate intelectuală sunt percepute ca generatoare de creștere economică și de locuri de muncă într-o măsură semnificativ mai mare decât alte firme. Cei mai mulți dintre respondenți (între 49% și 59% dintre răspunsurile la întrebările referitoare la cumpărarea de bunuri contrafăcute) condamnă ferm achiziția de bunuri contrafăcute, punând pe seama acestora în primul rând pierderea locurilor de muncă. Rezultatele arată însă că toleranța pentru achiziția de bunuri contrafăcute este în creștere, bunurile originale având preț prea ridicat ori nefiind disponibile pe piața locală. De asemenea, toleranța pentru accesarea de conținut digital ilegal este în scădere. Cu toate acestea, 35% dintre respondenți consideră acceptabil să obțină conținut în mod ilegal de pe Internet, atunci când acest lucru se face pentru uz propriu. În același timp, 31% dintre participanți consideră acceptabilă obținerea de conținut pe căi ilegale, atunci când nu există alternativă legală disponibilă imediat. Cetățenii europeni declară că preferă sursele legale, când acestea sunt rezonabile ca preț și disponibile (83% dintre respondenți), însă numai 27% plătesc pentru accesul la conținut digital. 

Românii și specificul național

 

Românii percep nevoia de pro­tecție a proprietății intelectuale similar celorlalți europeni. Pentru români, considerentul cel mai important al existenței protecției este faptul că inventatorii, creatorii și artiștii își pot proteja drepturile și pot fi remunerați pentru munca lor. În același timp, 13% dintre românii participanți la studiu admit că au cumpărat bunuri contrafăcute intenționat în ultimele 12 luni, spre desebire de media europeană de 7%. De asemenea, procentul celor care au răspuns afirmativ la această întrebare s-a dublat față de studiul din 2013. Însă românii nu au cumpărat bunuri contrafăcute numai intenționat: 39% dintre români consideră că nu au știut că bunurile cumpărate sunt contrafăcute, față de media europeană de 10%, ceea ce denotă că românii sunt mai puțin obișnuiți în a diferenția între produsele originale și cele contrafăcute. Pentru media cetățenilor europeni, distrugerea întreprinderilor și locurilor de muncă, precum și încurajarea exploatării minorilor și a traficului de ființe umane sunt principalele efecte ale achiziției de bunuri contrafăcute (cu 78%, respectiv 68% dintre răspunsuri în acest sens). Pentru români, principala îngrijorare constă în faptul că bunurile contrafăcute prezintă riscuri pentru sănătate (73% dintre răspunsuri au fost în acest sens).

Accesarea ilegală a conținutului digital

Românii au admis că achiziționează bunuri contrafăcute în proporție mai mare decât media europeană (13%, față de 7%). În schimb, numai 5% dintre respondenții români recunosc că au accesat, descărcat sau rulat prin streaming conținut din surse online ilegale, spre deosebire de media europeană, care este de 10%. Procentul pare surprinzător de mic, dat fiind cumulul dintre diversitatea redusă a surselor legale de conținut media online, decalajul între datele de lansare a acestui conținut în România față de alte state, precum și prețurile ridicate raportate la veniturile românilor.

Răspunsul la întrebarea de mai sus pare cu atât mai surprinzător cu cât numai 17% dintre respondenții români au plătit în ultimele 12 luni pentru a avea acces la conținut legal (cu 10 procente mai puțin decât media europeană). De asemenea, doar 77% preferă să acceseze, să descarce sau să ruleze prin streaming conținut autorizat, chiar și dacă există opțiuni legale accesibile din punct de vedere al prețului (față de media europeană de 83% care ar prefera această variantă).

 

Nu în ultimul rând, dacă ar avea posibilitatea să acceseze conținut din surse legale, la un preț accesibil, numai 48% dintre românii intervievați ar renunța la sursele ilegale, spre deosebire de media europeană de 71%.

În loc de concluzie

Deși considerată o valoare fundamentală a cărei protecție este necesară, proprietatea intelectuală rămâne, deocamdată, un concept abstract pentru cetățenii europeni, perceput ca favorizând elitele. Condamnarea contrafacerii la nivel principial nu împiedică acceptarea acesteia în practică, în special atunci când prețul și disponibilitatea produselor originală reprezintă o problemă. În cazul României, cetățenii sunt mai dispuși să achiziționeze bunuri contrafăcute decât alți cetățeni ai Uniunii.

Ana-Maria Baciu, 
partener și coordonator al departamentului de Proprietate Intelectuală din cadrul NNDKP

Flavia Ștefură, 
asociat, departamentul de Proprietate Intelectuală din cadrul NNDKP