Dacă avem un sport național acesta nu este oina, ci jocul de table. În concediu, în bar sau la prieteni acasă, oriunde se pot scoate o cutie de table și o pereche de zaruri. Pot fi luate în calcul şi jocurile de cărţi, dar acestea sunt mult mai multe și mai diversificate.
„Multora le e ruşine să-și recunoască pasiunea pentru jocul de table“, spune Radu Liviu, secretar general al Federaţiei Române de Table şi BackGammon, care adaugă că în mentalitatea românului tablele sunt un „joc de plebeu“. Potrivit lui Radu Liviu, cel care a pus bazele federaţiei în 2001, românii asociază în mod eronat tablele și cu jocurile de noroc. Realitatea este alta, fiind un joc de strategie, de calcul. „A juca table înseamnă a-ţi pune mintea la contribuţie, iar norocul contează în proporţie de numai 10%-15%“, arată acesta. Importante în acest joc sunt tactica şi forma sportivă. „Ca la orice sport, dacă iei o pauză de mai multe luni, revenirea la forma anterioară necesită antrenament zilnic“, spune secretarul federației, al cărei președinte onorific este Silviu Prigoană.
Printre pasionaţii de table cunoscuţi din România se numără Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Marcel Popescu, Cristian Popescu Piedone, Elisabeta Lipă şi Ivan Patzaichin, fără a-i omite pe verii Becali sau pe Mitică Dragomir. „Ilie Năstase este unul dintre cei mai entuziaști jucători, o pasiune născută de pe vremea când mergea în turnee cu Ion Țiriac și își petreceau timpul liber jucând table“, spune Radu Liviu. Noblețea jocului este demonstrată și de faptul că turneul final al Campionatului Mondial de BackGammon are loc la Monte Carlo. „Puţine sporturi au finala Campionatului Mondial la Monte Carlo“.
Unul dintre campionii României este Ion Ressu, nepotul pictorului Camil Ressu, fost câștigator al titlului mondial la în 1992 şi de două ori campion european. În urmă cu nouă ani, acesta câştiga 324.000 de dolari la Campionatul Mondial de la Monte Carlo. Astăzi, valoarea premiului se ridică la aproximativ 800.000 de euro.
Table pentru toate buzunarele
Fondată în 2001, Federaţia Română de Table şi BackGammon numără 70 de cluburi şi asociaţii, dintre care numai zece funcţionează. Multe dintre aceste organizaţii există doar pe hârtie, iar acest fenomen este cauzat de lipsa de bani sau de pricepere. Numărul membrilor legitimaţi se ridică la 1.300. Diferenţa dintre jocul de table şi BackGammon stă într-un cub de dublaj cu feţele numerotate în numere pare, de la 2 la 64, iar cu acesta jucătorii pot dubla miza jocului în funcţie de situaţia de pe tablă. „Cine învaţă BackGammon nu mai joacă table“, susţine Radu Liviu.
Preţul unei cutii diplomat de table sau BackGammon porneşte, în România, de la 50-70 lei, în cazul celor de lemn, însă poate creşte până la 1.000 lei în funcţie de material şi finisaje. Preţul unui model de lux, învelit în piele naturală, depășește 1.200 de euro. Zarurile de concurs costă circa 150 de euro și sunt realizate cu tehnologie laser, având o greutate de 3,7 grame.
O altă caracteristică a acestora este transparența, fiind făcute dintr-un aliaj special. Interesant este că zarurile sunt înregistrate cu serie și număr, iar proprietarul este, de asemenea, cunoscut de federația internațională. „Jucătorii de table nu au voie nici măcar să fie bănuiți de fraudă, pedeapsa fiind eliminarea pe viață din competiții“, mai spune Radu Liviu.
A juca table înseamnă a-ți pune mintea la contribuție, iar norocul contează în proporție de numai 10%-15%.
Radu Liviu, secretar general, Federația Română de Table