Actuali și foști angajați ai serviciilor secrete familiarizați cu informațiile spun că ele sunt mai puțin ambigue decât le-au prezentat angajații Casei Albe și unii parlamentari și au afirmat că serviciile rusești de spionaj militar au oferit recompense unor militanți având legături cu talibanii, care omorâseră militari americani, scrie The Washington Post.

CIA, în special, a analizat informațiile mai multe luni și a apreciat că programul rusesc e real, conform acestor oameni.

Într-o declarație făcută luni seară, directoarea CIA Gina Haspel nu s-a referit la informații în mod direct și nici nu a contestat știrile cum că ele arată că rușii au vizat forțele americane.

„Când se realizează evaluările informațiilor, rapoartele tactice inițiale necesită adesea colectare și validare suplimentare”, a declarat Haspel, precizând că „în general” informațiile care pot proteja forțe militare „sunt puse la dispoziția comunității de securitate națională” și a aliaților SUA „în cadrul acțiunilor continue de asigurare a siguranței forțelor coaliției din străinătate”.

Fără a pomeni explicit Rusia sau militanții afgani, Haspel a declarat că „folosirea de către state ostile a intermediarilor în zone de război pentru a provoca pagube intereselor și trupelor americane este o preocupare constantă și veche. CIA va continua să urmărească toate pistele, să analizeze informațiile pe care le colectăm dintr-o perspectivă critică, obiectivă, și să ofere informații de încredere pentru protejarea forțelor americane detașate în întreaga lume”.

Directorul Informațiilor Naționale John Ratcliffe nu a pomenit nici el Rusia într-o declarație proprie în care a afirmat că comunitatea informațiilor „încă mai analizează presupusele informații la care fac referire articole recente din presă și vom informa președintele și liderii Congresului la momentul potrivit. Acesta este procesul analitic, funcționând așa cum ar trebui”.

Haspel și Ratcliffe au criticat scurgerile de informații secrete, despre care afirmă că le îngreunează serviciilor secrete colectarea și evaluarea informațiilor.

Principalul purtător de cuvânt al Pentagonului, Jonathan Hoffman, a declarat într-un comunicat că Departamentul Apărării (DoD) mai evaluează încă informațiile. „Până acum, DoD nu deține probe care coroborează pentru a valida recentele acuzații regăsite în articole cu sursă deschisă”, a declarat el. „Orice ar fi, noi întotdeauna luăm cel mai în serios siguranța și securitatea forțelor noastre și, prin urmare, adoptăm continuu măsuri pentru prevenirea daunelor din partea unor riscuri potențiale.”

Operațiunea rusească ar fi dus la moartea unor soldați americani

Informațiile au fost considerate suficient de semnificative și credibile pentru a fi incluse în Informarea Zilnică a Președintelui (PDB), au relatat doi indivizi familiarizați cu chestiunea, care, la fel ca și alții, au vorbit despre informații delicate sub condiția anonimatului. Informarea este o colecție a celor mai importante analize privind chestiuni ce afectează securitatea națională și politica externă, fiind pregătită pentru președinte și cei mai înalți consilieri ai lui.

Recompensele rusești acordate militanților având legături cu talibanii au dus la moartea unor militari americani, conform evaluărilor informațiilor.

Unii oficiali cred că operațiunea rusească a dus la moartea câtorva militari americani, conform informațiilor obținute de la militanți capturați în ultimele luni. Nu e clar câți soldați americani sau ai coaliției din alte țări au fost uciși ori vizați, au declarat mai multe persoane familiarizate cu ancheta.

„Au fost raportate informații privind acuzațiile cum că rușii ofereau o recompensă talibanilor pentru a omorî americani, dar în același timp exista o opinie potrivnică puternică din partea altei agenții din cadrul comunității de informații”, a declarat reprezentantul [deputatul] Michael McCaul (Texas), cel mai important republican din Comitetul Afacerilor Externe. „Acest lucru se întâmplă atunci când ai o agenție care se ocupă de informații umane, să spunem, și o alta care se ocupă de telecomunicații, și vei avea o diferență de opinii cu privire la acuratețea și credibilitatea informațiilor. Informațiile trebuie să aibă acuratețe și credibilitate pentru a fi prezentate președintelui și pentru ca el să poată lua o decizie privind ce măsură trebuie luată.”

El a spus că e o „agitație masivă în comunitatea de informații pentru a încerca să stabilească veracitatea acestei știri.” El a mai declarat luni că, dacă informația se verifică, administrația ar trebui să ia „măsuri rapide și serioase” pentru a-l trage la răspundere pe președintele rus Vladimir Putin.

Trump ar putea minimaliza din nou amenințarea Rusiei

Informările Casei Albe, oferite exclusiv unor parlamentari republicani, vin pe fondul indignării democraților și a amplificării îngrijorării republicanilor din cauza posibilității ca președintele Trump să fi minimalizat din nou amenințări rusești la adresa intereselor naționale ale SUA.

„Eu cred că trebuie să avem adevărul, trebuie să aflăm. Adică, e îngrozitor dacă e adevărat”, a declarat senatoarea Shelley Moore Capito (republicană, Virginia de Vest). „Așadar trebuie să aflăm unde au fost depuse rapoartele cu informații și ce a gândit și i s-a spus comunității de informații despre ele.”

Reprezentantul Adam B. Schiff (democrat, California), președinte al Comitetului de Informații al Camerei, a declarat la CNN că a solicitat serviciilor secrete să informeze comitetul într-o ședință cu ușile închise, cu prezență fizică, și speră că ea se va putea face „cât mai curând posibil”. El a declarat că va fi marți dimineață la o informare a Casei Albe organizată pentru câțiva democrați care vor să afle dacă lui Trump i s-a spus despre informații. Președintele a spus deja că nu.

„Este aceasta din nou o chestiune de confruntare a puterii cu adevărul, că Donald Trump nu vrea să audă nimic negativ despre Vladimir Putin?”, a declarat Schiff.

În cadrul serviciilor secrete persistă diferențe de opinie privind credibilitatea tuturor surselor, conform unor persoane familiarizate cu chestiunea. Nu e neobișnuit ca serviciile să nu fie de acord cu privire la unele informații și chiar să conteste acuratețea sursei, dar să fie totuși de acord că informațiile indică o anume concluzie.

Trump a respins rapoartele de informații și a declarat că nu i s-a spus vreodată că o unitate de spioni militari ruși a oferit militanților recompense pentru atacarea forțelor coaliției din Afganistan, inclusiv a trupelor americane.

„Serviciile tocmai mi-au raportat că nu au considerat credibilă această informație și, prin urmare, nu mi-au raportat-o mie sau @VP”, a scris Trump duminică pe Twitter, referindu-se [prin „@VP”] la vicepreședintele Pence. El a precizat că consideră astfel de știri „posibil altă Farsă fabricată despre Rusia”, diseminată de „Știrile False pentru a-i face pe republicani să arate rău!!!”

Tot duminică, Trump mai scrisese pe Twitter că nu a fost pus la curent cu informațiile, însă nu s-a prea străduit să clarifice dacă administrația neagă că evaluarea exista ori neagă că știa de ea.

Casa Albă nu a precizat dacă informația a fost inclusă în PDB și, dacă da, dacă Trump a citit-o ori i s-a spus despre ea. Trump sare frecvent peste lectura raportului, au afirmat oficiali.

Secretara de presă a Casei Albe, Kayleigh McEnany, a afirmat la o conferință de presă ceva similar cu Trump, spunând că el nu a fost informat și că „nu există consens în cadrul comunității de informații cu privire la aceste acuzații”.

„În fapt, există opinii contrare din partea unora din comunitatea de informații cu privire la veracitatea a ceea ce se spune, iar veracitatea acuzațiilor inițiale încă mai este în curs de evaluare”, a declarat ea de la pupitrul Casei Albe.

Este neobișnuit ca președintele să nu fie informat

Foști angajați ai serviciilor secrete au declarat că este neobișnuit ca președintele să nu fie informat despre amenințări la adresa forțelor SUA, chiar dacă acea informație mai este încă în curs de evaluare. Ei au remarcat totodată știri conform cărora informațiile au fost oferite oficialilor britanici, având în vedere că se consideră că și forțele lor erau vizate. Trump ar fi trebuit să fie informat, pentru eventualitatea în care chestiunea ar fi fost invocată într-o discuție cu premierul britanic, spun foștii angajați.

Regatul Unit are aproape o mie de militari în Afganistan și are o relație strânsă cu SUA în domeniul spionajului. Britanicii sunt interesați în special să afle dacă unitatea de spionaj rusă care ar fi dirijat programul de recompense este aceeași cu cea care a orchestrat în 2018 otrăvirea din orașul englez Salisbury a lui Serghei Skripal, fost ofițer militar rus și agent dublu al serviciilor secrete britanice, și a fiicei lui.

Informațiile au făcut totodată obiectul unor ședințe de la Casa Albă ale Consiliului Securității Naționale (NSC), un alt indiciu că serviciile de informații le considerau credibile și demne de atenția demnitarilor.

„Având în vedere că a fost o ședință NSC, eu suspectez că [Trump] știa” despre informații, a declarat fostul director CIA Michael Hayden. „E condamnabil că Trump nu a spus nimic despre acest lucru după ce a devenit public, în afară de «Nu știam». Ce va face el în privința aceasta?”

„Când oamenii se duc azi să bea o cafea la Liberty Crossing, oare ce vorbesc între ei?”, a declarat Hayden, referindu-se la sediul Biroului Directorului Informațiilor Naționale din Virginia.

Nada Bakos, fost ofițer CIA care se ocupa de informații obținute de la deținuți, care par a fi și sursa a cel puțin unei părți din informațiile privind programul rusesc de recompense, afirmă că ea nu înțelege de ce nu i s-ar fi comunicat și președintelui.

Bakos a declarat că uneori se includ informații fragmentare în PDB, „mai ales când e ceva cu evoluție rapidă, cum ar fi o zonă de război”.

„Nu tot ce merge la președinte e cert și solid, nu asta înseamnă informare”, a declarat Bakos. „Mai ales când e vorba de o amenințare.”

Oficiali americani au efectuat joi o informare „discretă” privind chestiunea pentru state NATO, la Bruxelles, „inclusiv punând întrebări” dacă propriile lor servicii secrete și militare au vreo informație de adăugat, a declarat un demnitar european. Demnitarul afirmă că informarea a avut loc la nivel „profesional” și nu a ajuns până la nivelul demnitarilor care iau efectiv deciziile.

Aproape toți membrii NATO sunt prezenți în coaliția din Afganistan, cei mai mulți cu relativ puține trupe.

Conform datelor NATO din iunie, cele mai multe trupe le au Germania (1.300), Italia (895), România (738) și Turcia (600). SUA au cam 8.600 de militari în Afganistan, în scădere de la vreo 13.000 înaintea retragerilor din primăvară, în urma acordului semnat de SUA cu talibanii în februarie.

Experți în Afganistan au pus la îndoială faptul că principalul grup taliban s-ar implica în orice plan de atac contra forțelor SUA, mai ales că avansează cu implementarea acordului cu SUA, care îi va îndeplini obiectivul principal, cel de eliminare a trupelor străine din Afganistan. Deși implementarea decurge lent, acordul obligă ca ultimele trupe SUA să părăsească țara până în mai 2021. Se crede totuși că există un număr de grupări talibane dizidente care se opun acordului de pace.

Negociatorii americani consideră că Rusia, care s-a străduit timp de ani să ridice obstacole în calea acțiunii NATO din Afganistan, este cooperantă, ba chiar serviabilă începând de vara trecută, când americanii au inițiat discuții serioase cu talibanii. Nu este clar dacă programul de recompense, aparent lansat înainte de acea dată, e parte a unei strategii rusești la nivel înalt care încă mai este valabilă.