Motivul este usor de intuit: noii intrati sunt, in marea lor majoritate, clienti de servicii preplatite, care nu antreneaza o crestere substantiala a veniturilor operatorilor de telefonie. La sfarsitul primului trimestru din acest an, numarul total al utilizatorilor de telefonie ajunsese la 5,25 milioane. Analistii spun ca potentialul maxim al pietei romanesti este de opt milioane de utilizatori. Cei 2,75 milioane de utilizatori inca disponibili urmeaza sa fie impartiti intre Connex si Orange, ceilalti doi operatori Zapp si Cosmorom detinand in jur de 5% din totalul pietei. In vreme ce Zapp nu este interesat neaparat de cresterea numarului de abonati, ci mai ales de marirea veniturilor/ utilizator, Cosmorom se afla intr-o situatie incerta, din cauza lipsei de investitii in extinderea retelei. si daca pe piata de mobil lucrurile evolueaza in logica ultimilor ani, pe piata de fix, lucrurile au inceput sa se miste. Deocamdata, nu foarte spectaculos, pentru ca ofertele noilor intrati, care provin, in special, din randurile furnizorilor (transportatori si retaileri) de Internet si cablu, abunda in cartele preplatite pentru convorbiri internationale. Serviciile postplatite adresate utilizatorilor casnici se lasa inca asteptate. Din punctul de vedere al rentabilitatii, aceasta piata nici nu este foarte tentanta pentru operatori. „In prima etapa, mizam pe convorbirile internationale si, ulterior, pe cele interurbane. Veniturile importante vor fi cele generate de segmentul business, motiv pentru care ne vom concentra pe acest segment”, declara Aurel Costea, director general Astral Telecom. Promisiuni ca vor patrunde pe piata telecomunicatiilor au facut si companiile nationale care detin infrastructura de transport: Teletrans, SNCFR sau SNR. Toti acesti operatori au amanat, cel putin momentan, intrarea pe piata telefoniei.

Lattimore surade concurentei

Presedintele Connex nu se simte amenintat de noii intrati pe piata telecom. Connex este operatorul mobil cu cel mai mare numar de utilizatori. Un comunicat Mobi Fon anunta, la sfarsitul primului trimestru din acest an, un numar de 2,6 milioane clienti. Apropierea de pragul de trei milioane de utilizatori face din Connex o afacere care a crescut suficient, tinta urmatoare fiind cresterea veniturilor per abonat. „Connex va continua sa lanseze noi servicii si aplicatii de date pentru clientii sai GSM, deoarece comunicatiile mobile sunt in continuare cea mai mare investitie a noastra, spre care ne concentram eforturile”, declara Ted Lattimore, presedinte director general la MobiFon.
Totusi, romanii nu par prea dornici sa cheltuiasca mai multi bani pentru telefonia mobila, o dovada in acest sens fiind lipsa de entuziasm cu care a fost primita lansarea serviciului de mesagerie multimedia (MMS) de catre Orange.
Liberalizarea pietei de telefonie fixa a dat posibilitatea celor de la Connex sa lanseze servicii de voce pentru convorbiri internationale, atat prin mobil, cat si prin linii fixe, adresate segmentului business. si MobiFon a anuntat lansarea acestui serviciu pentru perioada imediat urmatoare.
Numarul mare de companii care au fost autorizate de ANRC sa furnizeze servicii de telefonie nu il ingrijoreaza deloc pe seful Connex. Ted Lattimore afirma: „Nu cred ca noii intrati pe piata telefoniei vor avea un impact semnificativ asupra afacerii noastre: GSM si transmisii de date. Aceste activitati necesita resurse importante, investitii foarte mari si desfasurare geografica. E greu de crezut ca firmele care au fost autorizate sa furnizeze servicii de comunicatii sunt pregatite sa indeplineasca toate aceste conditii.”
In opinia directorului Connex, noile companii vor reprezenta o alternativa pentru aplicatiile necesare afacerilor mici, ceea ce va aduce beneficii si Connex, deoarece clientii vor fi informati, in scurt timp, despre aceste servicii.
Operatorul de telefonie mobila cu cel mai mare numar de utilizatori a avut, la sfarsitul anului trecut, o cifra de afaceri de 425,6 milioane de dolari, comparativ cu 359,9 milioane de dolari, cat au reprezentat veniturile din 2001.

Orange vrea sa creasca ponderea serviciilor de date

Bernard Moscheni spune ca in 2007 datele vor aduce 25% din venituri. Orange, al doilea clasat pe piata in ceea ce priveste numarul de clienti, este un operator care cocheteaza din ce in ce mai mult cu noile tehnologii. A fost primul care a lansat mesageria multimedia (MMS) si nu a ascuns intentia de achizitiona una din cele patru licente 3G pe care Guvernul vrea sa le scoata la vanzare la sfarsitul acestei luni.
Totusi, romanii nu sunt mari consumatori de servicii cu valoare adaugata. Clientii de MMS pe care Orange a reusit sa-i atraga din luna noiembrie 2002, cand a fost lansat serviciul, este de cel mult 2.000 de persoane, ceea ce reprezinta destul de putin. Nici serviciul GPRS nu a fost primit cu mai multa caldura de catre utilizatorii romani. Pana la sfarsitul acestui an, conducerea companiei prognozeaza atingerea unui numar de 5-10.000 de utilizatori MMS. Ca strategie viitoare, Bernard Moscheni, directorul general al companiei, isi propune „generalizarea utilizarii serviciilor de date de mare viteza”. Deocamdata, traficul de date aduce doar 5% din veniturile companiei, insa pentru viitor se doreste cresterea acestui procentaj. „Estimez ca pana in 2007 serviciile de transmisii de date vor detine o pondere de 25% din totalul incasarilor”, declara Moscheni la recenta editie a CERF. Cu alte cuvinte, Orange adopta aceeasi filozofie ca si Connex: cresterea veniturilor per utilizator. La sfarsitul lui martie 2003, Orange avea 2,3 milioane de utilizatori.
In ciuda entuziasmului afisat de oficialii companiei, sunt voci care sustin ca succesul restrans al MMS a fost cea mai buna dovada ca romanii nu sunt pregatiti pentru tehnologia 3G. Unde mai pui ca terminalele compatibile cu aceasta tehnologie sunt prea scumpe pentru buzunarele romanilor.
In privinta rezultatelor financiare, Orange a avut in 2002 venituri de 393 de milioane de euro, fata de 378 de milioane de euro, la cat s-a ridicat cifra de afaceri din 2001. Tendinta de crestere s-a pastrat si in primul trimestru din 2003, cand compania a incasat cu 6,6% mai mult decat in perioada similara a anului anterior.

Zapp creste Incet, dar creste

Anul trecut, Telemobil a schimbat macazul in campania de imagine. Compania a inceput sa se „recomande” mai degraba furnizor de Internet mobil decat concurent direct al celor doi mari de pe piata telefoniei mobile: Connex si Orange. Totusi, „vocea este inca serviciul dominant, avand in vedere ca ne confruntam cu o piata de transmisii de date inca in formare”, declara Cristina Mihaila, Corporate Affairs Manager in cadrul Telelmobil. In acest moment, doar 20% din minute sunt folosite pentru transfer de date. Cresterea ponderii serviciilor cu valoare adaugata mai mare (transmisii de date) din totalul veniturilor reprezinta singura sansa ca Zapp sa devina profitabil. Spre deosebire de cei doi mari ai pietei care numara 2,5 milioane de clienti fiecare, filozofia Zapp, operator cu abonati putini (circa 100.000) consta in cresterea veniturilor pe utilizator, adica indicatorul ARPU (Average Revenue per User). Zapp este, din acest punct de vedere, pe drumul cel bun, intrucat 85% din clientii sai sunt companii. Reprezentantii Zapp spun ca in ultimul an Zapp a inregistrat o crestere a acestui indicator (pentru servicii postpaid) peste media din industrie. Totusi, cifra de afaceri inregistrata in 2002 este de numai 12 milioane dolari, ceea ce este foarte putin in comparatie cu sutele de milioane de dolari, incasate de Connex si Orange. Un obiectiv important pentru noul management al Zapp a fost extinderea retelei la nivel national. In urma unei investitii de 60 milioane de dolari, Zapp a ajuns sa acopere 85% din populatia urbana a Romaniei, pentru anul in curs fiind anuntate investitii de inca 50 milioane dolari. Totodata, pentru anul 2003 este prognozata cresterea bazei de clienti la 150.000 de abonati.r
r
RomTelecom si eficienta telefoniei fixer
r
Cu Cosmorom in moarte clinica, operatorul national de telefonie lupta sa faca profit. Deveniti actionari majoritari cu acte in regula la RomTelecom, grecii de la OTE au de gand sa o lase mai moale si sa faca profit. Dupa ce vreme de trei ani conducerile grecesti ale RomTelecom au lansat tot felul de planuri de afaceri care mai de care mai fanteziste, actualul manager general vorbeste despre eficientizare. r
Mai multe zeci de milioane de dolari au fost cheltuite in ultimii ani pe proiecte nerentabile pentru RomTelecom. In consecinta, nici rata de profitabilitate nu a crescut. r
James Hubley, actualul manager general al RomTelecom, spune ca investitiile de anul acesta vor fi orientate „catre proiectele care raspund cat mai fidel necesitatilor clientilor companiei”, iar schimbarile care vor urma au ca scop eficientizarea activitatii operatorului.r
„Doua criterii vor sta la baza analizei: oportunitatea plasarii acestor fonduri catre anumite destinatii si profitabilitatea investitiei, adica potentialul acestor fonduri de a genera profit in cel mai scurt timp”, a spus James Hubley.r
Oficialul companiei de telecomunicatii nu a precizat dimensiunea fondurilor alocate in 2003 de catre actionarii companiei pentru programul de investitii. r
Insa la sfarsitul lunii februarie, grupul elen OTE, care detine 54,01% din actiunile RomTelecom, a anuntat ca investitiile de capital la operatorul roman de telecomunicatii pentru modernizarea si achizitia de echipamente si infrastructura nu vor depasi nivelul de 250-300 de milioane de dolari, in urmatorii trei ani. Hubley a spus ca schimbarea conducerii companiei a fost insotita si de o modificare a strategiei de abordare a relatiei cu clientii. „Cred ca sunt o serie de clienti nemultumiti de felul cum tratam reclamatiile sau solicitarile lor”. r
Un alt plan al RomTelecom se bazeaza pe marirea tarifelor locale. „Se cunoaste faptul ca tarifele pentru apelurile locale sunt sustinute de companie prin veniturile obtinute din convorbirile interurbane si internationale, care genereaza venituri mult mai mari. De altfel, dupa 1 ianuarie 2003, noii intrati pe piata au vizat convorbirile internationale, care aduc profit in scurt timp”, a mai spus Hubley.r
„De asemenea, compania va introduce un nou sistem de facturare a convorbirilor, mai complex, care va tine cont de noile servicii pe care compania le va lansa. De altfel, noul sistem de facturare va constitui una din destinatiile fondurilor alocate pentru investitii in 2003”, a mai spus Hubley.r
Despre Cosmorom, operatorul de telefonie mobila din subordinea RomTelecom, nu se vorbeste inca nimic. Aflat in moarte clinica, Comsmorom ar putea sa fie vandut, inchis sau revitalizat. Orice e posibil, cu conditia sa existe bani.r
r
Netul isi face auzita vocear
r
ISP-istii se limiteaza la oferta de convorbiri internationale. Internetul nu se bucura de rata de penetrare pe care o are cablul, insa 2,2 milioane de utilizatori nu sunt deloc de neglijat. r
Furnizorii de Internet se bucura de suficienta notorietate pentru a considera lansarea unui nou serviciu (voce) drept o oportunitate. Cu investitii de circa un milion de dolari, furnizori detailisti (PCNet) sau angrosisti (Euroeweb) au lansat dupa 1 ianuarie cartele pentru convorbiri internationale. Pentru acestia reprezinta cea mai avantajoasa formula, datorita investitiei reduse si posibilitatii de amortizare rapide. Mihai Batraneanu, presedinte PCNet, spune ca serviciul se va extinde si pe interurban, in momentul in care se va putea realiza, din punct de vedere tehnic, interconectarea cu operatorii mobili si cu RomTelecom. Si Media Sat a lansat o oferta interesanta de convorbiri internationale pe baza unor coduri de acces, care se adreseaza in special clientilor corporate. r
Principala problema a serviciilor VoIP (voce prin Internet) o reprezinta calitatea, considerata de unii utilizatori mai slaba decat cea a telefoniei clasice. r
r
Telefonie clasica prin CATVr
r
Operatorii promit ca vor lega telefonul la cablul coaxial. In momentul liberalizarii pietei de telefonie, ochii utilizatorilor dornici de o alternativa concreta la monopolul RomTelecom s-au orientat catre furnizorii de cablu. Prezenti deja in casele romanilor, acestia nu aveau de facut decat sa instaleze niste echipamente care sa permita schimbul bidirectional de date (upload si download). Usor de spus, mai greu de facut. Asemenea furnizorilor de Internet, cablistii au lansat intr-o prima faza servicii preplatite pentru convorbiri internationale. Grupul RCS&RDS a lansat servicii de telefonie clasica pentru companii, reusind sa atraga pana acum 1.000 de abonati. Clientii casnici, mai putin profitabili, mai au de asteptat pana la lansarea unor servicii de telefonie clasica pe bucla locala si pe interurban. Astral a anuntat ca va lansa o asemenea oferta in cursul anului in curs, deja realizand o investitie de 30 milioane USD. Competitia la nivel de tarife nu se va purta intre cablisti, ci intre acestia si RomTelecom, pentru ca intelegerea tacita a operatorilor este de a-si respecta reciproc zonele de influenta. r
r
Operatorii mici nu au complexer
r
Lipsa infrastructurii nu a impiedicat intrarea pe piata. Pe langa operatorii de telecomunicatii deja prezenti pe piata, 1 ianuarie 2003 a insemnat o oportunitate si pentru companiile independente nou infiintate. Acestea nu beneficiaza nici de infrastructura (cazul transportatorilor, al cablistilor sau al RomTelecom), nici de un brand name, cum este cazul furnizorilor de Internet. Insa nivelul relativ scazut al investitiilor, de ordinul catorva sute de mii de dolari, in servere, centrale telefonice si software de facturare au facut atractive afacerile cu minute internationale. Easy Comm este un exemplu de asemenea companie. Succesul afacerii este conditionat de promovare si de volumul minutelor traficate. La un numar mare de minute vorbite, compania isi permite sa obtina de la partenerii straini costuri scazute. In principiu, oricine poate deschide o asemenea afacere. De supravietuit, vor supravietui cei care vor reusi sa-si creasca notorietatea si sa pastreze un standard de calitate ridicat. Daca operatorul reuseste sa-si deschida puncte de prezenta si in tarile care reprezinta principalele destinatii pentru apelurile romanilor (SUA, Canada), va obtine o crestere a cifrei de afaceri. r
r
Infrastructura cat cuprinder
r
Pentru companiile nationale care detin retele de fibra optica, vestea liberalizarii pietei de telefonie a fost mai mult decat bine primita. Excedentul de capacitate de transport, in Romania existand peste 30.000 de kilometri de fibra optica, urma sa-si gaseasca o intrebuintare. Desi au anuntat ca vor veni cu servicii de telefonie pentru utilizatorii r
finali, Teletrans (divizia de transport a Electrica), ScCFR (transportatorul SNCFR) sau SNR au amanat momentul lansarilor comerciale. In prezent, aceste companii tatoneaza posibilitatea de a realiza intelegeri cu parteneri strategici sau financiari, pentru a lansa servicii adresate atat publicului larg, cat si companiilor. De exemplu, Teletrans negociaza cu doi investitori strategici realizarea unui operator care sa ofere servicii de transport sau sa inchirieze propria retea. In continuare, Teletrans deruleaza un proiect de investitii de 220 milioane dolari, cu finantare internationala pentru extinderea retelei de fibra optica (si asa excedentara). Aceeasi politica de investitii si de cautarea unor parteneri este dusa si de SNR, companie care se pregateste de privatizare. Dintre toate companiile nationale detinatoare de infrastructura, SNR este prima care va lansa servicii de telefonie preplatite pentru populatie, urmand sa o oferta de abonamente pentru utilizatorii casnici si corporate. In acest sens, societatea a cumparat de la ANRC 500.000 de numere de acces. r
Tot in faza de negocieri se afla si Posta Romana, care impreuna cu o serie de banci romanesti si parteneri strategici din China, vrea sa creeze un operator telecom. Infrastructura acestuia va fi dezvoltata in circa trei-cinci ani si va inghiti cateva sute de milioane de dolari. ScCFR anuntase, la randul sau, intentia de a lansa un serviciu de telefonie interurbana, accesibil din gari, insa proiectul pare sa fi fost sistat. Cert este ca, in afara de SNR, operator cu traditie in telecomunicatii, nici un alt detinator de infrastructura nu este pregatit sa vina prea curand cu o oferta concreta.