În ultimele luni, controalele fiscului au vizat beneficiarii de diurne (muncă temporară, transportatori) și profesiile libere (în principal cele medicale și farmaciștii). Potrivit unor surse din Ministerul de Finanțe, în urma acțiunii care a urmărit să depisteze subdeclararea veniturilor reale, prin diverse metode, au fost stabilite în plus sute de milioane de lei.

Din cauza disputelor cu cei vizați, ministerul intenționează să schimbe abordarea și are în vedere două variante.

Prima opțiune este modificarea Codului Fiscal astfel încât să fie unificată baza de impozitare pentru contribuții de asigurări sociale (CAS). Acum, profesiile libere plătesc CAS în limita unui plafon. Dacă modificarea va fi aprobată acest plafon va fi eliminat și CAS se vor calcula la toate veniturile.

A doua variantă este ca inspectorii care fac controalele să nu mai aplice strict, ca până acum, toate criteriile după care este evaluată activitatea ca dependentă sau independentă. Dacă activitatea este considerată dependentă atunci se calculează toate contribuțiile ca pentru salarii.

Chiar dacă profesiile libere se încadrează juridic la tratamentul fiscal aplicabil activităților independente, inspectorii trebuie să urmărească dacă și din punct de vedere economic, adică al raportului cu partenerul comercial, este tot activitate independentă.

În cazul farmaciștilor, de exemplu, activitatea devine dependentă dacă este folosită baza materială a persoanei cu care este încheiat contractul (sediul farmaciei, tejgheaua la care vinde, depozitul, telefonul etc). În astfel de situații, inspectorii au decis că relațiile sunt de tip angajat-angajator și au stabilit retroactiv plata contribuțiilor ca pentru venituri salariale.

Ce prevede Codul Fiscal?

Codul Fiscal prevede că o activitate poate fi reconsiderată ca dependentă în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară nu reflectă conţinutul economic al acestuia.

Aceeași lege arată, însă, că activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care generează venituri din profesii libere nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente.

Tot Codul Fiscal stabilește că orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii: beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;

-în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;

-plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

-plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

În Continuare Codul Fiscal prevede că în cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.

Lista profesiilor libere cuprinde aproximativ 40 de domenii de activitate, printre care profesii medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect. Conform înregistrărilor la Fisc, există circa 400.000 de persoane care au profesii libere.

Impozitarea profesiilor libere, mai avantajoasă

Pe lângă impozitul pe venit de 16%, achită contribuţii de asigurări sociale de 31,3% din venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 778 de lei – însemnând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului, respectiv de 2.223 lei în 2014 – , dar nici mai mare de 11.115 lei – de cinci ori câştigul salarial mediu.

Prin urmare, în 2014 au plătit la pensii minim 244 de lei şi maxim 3.479 de lei. Dacă au venituri din salarii, pensii sau indemnizaţii de şomaj sunt exceptate de la plata contribuţiei la pensii.

În acelaşi timp, trebuie să plătească o contribuţie de sănătate de 5,5%. Însă, spre deosebire de contribuţiile sociale, cele de sănătate nu sunt plafonate. Spre deosebire de angajaţi, nu plătesc contribuţii la fondul de şomaj, fondul de accidente de muncă şi boli profesionale, pentru concedii medicale.

Ce se întâmplă cu diurnele?

În ultima vreme, au fost controlați agenţii de muncă temporară. Într-un comunicat, Fiscul spune că a descoperit o discrepanţa majoră între veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România, şi cele considerate neimpozabile de aceştia: diurna medie de aproximativ 1500 de euro pe lună. Astfel, diferenţa dintre salariul minim din România, la care se plătesc obligaţiile fiscale şi salariul minim din statul membru al Uniunii Europene în care lucrătorul este pus la dispoziţia unei întreprinderi utilizatoare este plătită cu titlu de diurnă pe care agentul de muncă temporară o consideră venit neimpozabil.

În urmă cu o săptămână, după protestele transportatorilor care au fost, la rândul lor, verificați pentru plata diurnelor, ANAF a anunțat că va sista controalele.

Însă, controalele făcute deja s-au încheiat cu rapoarte care devin executorii.