Despre Gândeni (Potopinul, j. Romanaţi) şi Vădastra (j. Romanaţi), Barbu ban Craiovescu afirmă, în cartea sa dată Bistriţei, că „le-am cumpărat de la Vlad drept 15 000 aspri gata”.
Alte acte arată că vânzătorul este boierul Vlad cel Gros, care a vândut Vădastra Mare cu 15 000 aspri, în vremea lui Vlad Călugărul.
Sub Radu Paisie, urmaşul său, Stoica Picior vornic jură cu 12 boieri că „Barbu ban al Craiovei nu a cumpărat acel sat mai sus zis, ci l-a cotropit pe Vlad Grosul cu sila” şi ia satul de la mănăstire.
În timpul lui Pătraşcu cel Bun însă, călugării vin cu 24 boieri şi câştigă. Mănăstirea avea şi o pricină de hotar cu Ştinţa din Obârşie.
Celălalt sat, Gândeni, formează de asemenea obiect de judecată. În 1569 Alexandru vodă Mircea arată că satul a fost cumpărat, sub Mihnea cel Rău, de la bunicii lui Mitrea comis şi Drăguşin ban din Hotăreni.
Aceştia pretindeau la judecată că, atunci când ctitorii mănăstirii Bistriţa au cumpărat satul de la bunicii lor, „ei nu au dat asprii deplin”.
Călugării achită 1 300 aspri din cei 3 000 pretinşi şi părţile se împacă. Cu toate acestea, Mitrea mare vornic va lua mai târziu satul, care mai fusese cotropit, sub Mircea Ciobanul, de Burtea mare vornic şi Stanciu mare clucer.
„În mijlocul ocinilor Vădastra şi Celei” se găsea satul Vârtopul, despre care o carte de judecată a lui Mihnea Turcitul zice că a fost de strămoşie al Craioveştilor.
Originea stăpânirii acestora, în cele două sate vecine, face probabilă concluzia că Vârtopul reprezintă o veche cumpărătură sau cotropire de la boieri.
În 1565 fiica Vulturului revendica satul, pe care Craioveştii îl dăruiseră mănăstirii Bistriţa, dar sub Mircea Ciobanul duşmanul Craioveştilor „s-au ridicat nişte oameni… şi au spus că… ocina este pustie şi nu are stăpîn şi s-au rugat să facă sat”.
Domnul le dă moşia (probabil le-o vinde), dar sub Mihnea Turcitul este restituită mănăstirii.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric
