Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan afirmă că președintele Klaus Iohannis se numără printre liderii cu șanse de a obține o funcție europeană importantă după alegerile europarlamentare din luna iunie. Mureșan nu exclude posibilitatea ca Iohannis să devină președintele Consiliului European, ca rezultat al negocierilor dintre familii politice. „Cum este perceput președintele României la nivel european? Este văzut ca un lider care a orientat România către Europa în ultimii 10 ani”, a explicat Mureșan la Prima TV.
Eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a fost întrebat în cadrul emisiunii Insider Politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă președintele Klaus Iohannis are perspective de a obține o funcție europeană.
„Consider că are șanse. La începutul unei astfel de competiții, politicienii sunt împărțiți în două categorii: cei cu șanse și cei fără șanse. Lista politicienilor români care nu vor avea niciodată șanse la o funcție de conducere la nivel european este lungă. Președintele României se numără printre cei cu șanse. Cum este privit președintele României la nivel european? Este perceput ca un lider care a orientat România către Europa în ultimii 10 ani. În contrast cu Ungaria, în contrast cu Polonia, România a fost ferm de partea Ucrainei, am susținut Ucraina de la începutul conflictului, am fost principalul susținător al apropierea Republicii Moldova de UE, deci în termeni europeni, a fost și rămâne un actor de încredere, de aceea are șanse. Mai mulți indivizi vizează mai multe poziții. Cine va ocupa exact care poziție, vom afla după alegerile europarlamentare, nu mai devreme. Pot să spun că are șanse la o funcție importantă”, a declarat Siegfried Mureșan.
Eurodeputatul PNL a mai fost întrebat dacă în categoria ”poziţie importantă” include şi funcţia de preşedinte al Consiliului European.
”Includ şi această funcţie, din următoarele motive. În Consiliul European, preşedinte va fi întotdeauna cineva care este preşedinte sau prim-ministru în funcţie, care are încrederea celorlalţi membri ai Consiliului European. Preşedinţii şi prim-miniştrii împart lumea în două categorii: preşedinţi şi prim-miniştri şi noi, restul lumii. Nu vor alege ca preşedinte al Consiliului European decât pe cineva din interiorul Consiliului. În momentul de faţă, PPE deţine 12 din 27 de membri ai Consiliului European. Vom avea săptămâna viitoare rotaţia premierilor în Bulgaria, iar viceprim-ministra Bulgariei din PPE va deveni prim-ministru. Pe 10 martie sunt alegeri în Portugalia, iar partidul european de centru-dreapta conduce în faţa socialiştilor – vă aduceţi aminte că şeful de cabinet al premierului socialist al Portugaliei a fost prins cu 80.000 de euro mită în birou. Cred că avem o şansă să câştigăm şi în Portugalia. PPE va avea 13 sau 14 premieri, în zona majorităţii absolute. Socialiştii au cinci acum, iar grupul RENEW are patru. Dacă ai 12 sau 13 prim-miniştri, iar ceilalţi au 3-4-5, ţi-e foarte greu să laşi conducerea acelui organism unor familii politice minoritare. Ca atare nu aş exclude ideea ca un om politic de centru-dreapta să conducă Consiliul European în următorii cinci ani, dar certitudini vom avea doar după alegeri”, a spus Siegfried Mureşan.
Ce funcții ar putea obține PPE după alegeri
Eurodeputatul PNL susţine că PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, poate obţine două funcţii importante după alegerile din iunie: atât şefia Comisiei Europene, cât şi preşedinţia Consiliului European.
”Dacă veţi vedea, în seara alegerilor europarlamentare, că PPE va avea un grup parlamentar cel puţin dublu decât grupul RENEW, atunci să ştiţi că probabilitatea ca PPE să aibă două poziţii de conducere şi RENEW niciuna e foarte mare. În perioada 2009-2014 şi 2014-2019, PPE a avut simultan: preşedinţia Comisiei Europene, a Consiliului European şi, pentru jumătate de mandat, şi preşedinţia Parlamentului European. Ce-i drept, atunci şi coaliţia a fost făcută între două familii politice – noi şi socialiştii aveam majoritate. Acum coaliţia fost făcută între trei familii politice şi probabil va fi făcută din nou între trei”, a explicat Mureşan.
În prezent, majoritatea în Parlamentul European este constituită din grupurile PPE, S&D și RENEW. În cadrul familiei PPE, România este reprezentată de PNL, PMP și UDMR, socialiștii sunt alături de PSD, iar la RENEW au aderat USR și REPER. După alegerile europarlamentare din 2019, cele trei mari familii politice europene și-au împărțit cele mai importante funcții în arhitectura UE. PPE controlează Comisia Europeană (Ursula von der Leyen) și Parlamentul European (Roberta Metsola – pentru jumătate din mandat), S&D a obținut funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate (Josep Borrel) și cealaltă jumătate din mandat la șefia Parlamentului European, în timp ce grupul RENEW a câștigat președinția Consiliului European (Charles Michel). Aceste trei grupuri își vor redistribui din nou cele patru funcții majore în funcție de rezultatul alegerilor din 9 iunie.
